Subnutriţia, responsabilă de o treime din decesele infantile din lume

Subnutriţia, una dintre formele malnutriţiei, implică greutate corporală scăzută, întârziere în dezvoltare şi deficit de minerale şi vitamine esenţiale.

"80% dintre copiii care suferă de subnutriţie trăiesc în doar 20 de ţări", a subliniat Richard Horton, redactor şef al revistei Lancet, care a publicat seria de cinci studii despre acest subiect. Printre ţările care necesită acţiuni urgente de eradicare a subnutriţiei se numără Birmania, Uganda, India şi Africa de Sud.

Cel mai bine este să se acţioneze în perioada care cuprinde debutul sarcinii şi până ce copilul împlineşte doi ani. După vârsta de doi ani este deja târziu să se ia măsuri, deoarece subnutriţia a afectat deja în mod ireversibil dezvoltarea copilului, a indicat Horton.

Printre efectele ireversibile se numără înălţimea mică la vârsta adultă, un nivel de studiu şi de salarizare modeste şi, în cazul femeilor, naşterea unor copii cu greutate mică, potrivit studiului coordonat de Caroline Fall, de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie.

În plus, copiii care suferă de subnutriţie în primii ani de viaţă, iar ulterior iau repede în greutate, riscă să sufere de maladii cronice provocate de nutriţie.

Luarea de măsuri în ceea ce priveşte alimentaţia mamei şi a copilului ar putea determina reducerea cu 25% a deceselor infantile în cele 36 de ţări cele mai afectate de această problemă, potrivit studiului realizat de echipa profesorului Simon Cousens, de la Şcoala de igienă şi medicină tropicală din Londra, Marea Britanie.

Cele două strategii cele mai eficace în momentul de faţă pentru reducerea mortalităţii infantile sunt, potrivit cercetătorilor: încurajarea alăptării şi aportul de suplimente cu vitamina A.

Dar, subliniază Horton, ar trebui să se pună la punct nişte măsuri pe termen lung de asistenţă medicală destinate femeilor pentru ca alimentaţia şi sănătatea mamei şi copilului să se îmbunătăţească.