Tokes a iniţiat o audiere publică în PE despre retrocedarea imobilelor bisericeşti din Transilvania

Eurodeputatul Laszlo Tokes a anunţat, joi, că a organizat la sediul Parlamentului European din Bruxelles o "audiere publică pe tema restituirii imobilelor bisericeşti din Provincia de Sus (Slovacia) şi Transilvania", imobile despre susţine că "nu au ajuns înapoi în proprietatea deţinătorilor de drept", motiv pentru care "liderii bisericilor tradiţionale (n.r. - maghiare) din Transilvania au elaborat un Memorandum" ce urmează a fi transmis preşedintelui Comisiei Europene, comisarului pe Justiţie al CE şi Comisiei pentru Petiţii a PE.

"Cauza imobilelor bisericeşti confiscate fără drept de regimul comunist este actuală, căci o bună parte a acestora nu au ajuns înapoi în proprietatea deţinătorului de drept. De altfel, liderii bisericilor tradiţionale din Transilvania au elaborat un Memorandum, pe care l-au şi semnat, documentul urmând a le fi transmis lui Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, comisarul pe Justiţie şi Comisiei pentru Petiţii din cadrul Parlamentului European. Speranţa este că, în urma acestor demersuri, subiectul restituirii (în natură) va primi un nou avânt", se arată în comunicatul dat publicităţii, joi, de biroul de presă al eurodeputatului Laszlo Tokes.

Potrivit documentului, acesta a arătat în cadrul audierilor pe care le-a iniţiat la PE că "acceptarea/înregistrarea petiţiei înaintate arată că din punct de vedere legal subiectul stă în picioare, însă experienţa arată că în asemenea chestiuni se cam ocoleşte polemica politică", iar "în caz că solicitarea nu ajunge pe ordinea de zi, petiţionarii vor apela la Curtea de Justiţie a UE de la Luxemburg".

Citându-l pe Kato Bela, episcop reformat din Transilvania, care a participat la audierile din PE despre retrocedarea averilor bisericilor maghiare din Transilvania, Tokes a arătat, potrivit biroului său de presă, că "noua lege a restituirii proprietăţilor din România e considerată discriminativă", argumentul fiind că "restituirile etapizate se pot întinde chiar şi pe durata a 100 de ani".

De asemenea, Tokes citează un alt participant la audiere, episcopul Bisericii Unitariene Maghiare, Balint Benczedi Ferenc, care ar fi afirmat că "acest rit a putut să se întărească de-a lungul timpului, deoarece a avut o avere considerabilă în spatele lui, nu doar imobile, ci şi arhive, biblioteci pe care statul român le-a luat printr-o simplă semnătură", motiv pentru care "unitarienii au înaintat 86 de cereri de retrocedare, dar la 36 dintre ele nici măcar un răspuns nu s-a primit", trei au fost respinse, iar în alte patru cazuri "se aşteaptă decizia judecătorilor".

Potrivit comunicatului de joi, la audierea publică a participat şi eurodeputatul slovac Bauer Edit, "care şi-a manifestat dezamăgirea faţă de dezinteresul legat de subiect" şi care, "în consens cu antevorbitorii săi, crede că problema are nevoie de arbitrajul Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg".

Conform aceluiaşi comunicat, în cadrul audierilor din PE, Laszlo Tokes a afirmat că bisericile maghiare din România nu sunt satisfăcute nici de volumul, nici de ritmul procesului de retrocedare.

"Bisericile din România nu cer drepturi parţiale, ci, potrivit conceptului Restitutio in Integrum, ele solicită accelerarea procesului de retrocedare şi finalizarea acestuia. E justificat să li se ceară României şi Slovaciei respectarea întru totul a obligaţiilor asumate la aderarea la UE şi e la fel de justificat ca Uniunii Europene să i se ceară monitorizarea acestor state membre", a mai spus eurodeputatul Laszlo Tokes.