Toţi cei 29 de acuzaţi din "gruparea Mironescu" au primit mandate de arestare

Toţi cei 29 de acuzaţi din "gruparea Mironescu" au primit mandate de arestare preventivă, miercuri dimineaţă, decizia instanţei supreme putând fi contestată de aceştia la completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

1734 afişări
Imaginea articolului Toţi cei 29 de acuzaţi din "gruparea Mironescu" au primit mandate de arestare

Toţi cei 29 de acuzaţi din "gruparea Mironescu" au primit mandate de arestare (Imagine: Shutterstock)

Judecătorul Iulian Dragomir, de la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a admis propunerea procurorilor anticorupţie şi a emis mandate de arestare preventivă pentru cele 29 de persoane - una în lipsă - acuzate în cazul importurilor nelegale din Portul Constanţa, audierile şi deliberarea durând în acest caz aproximativ 18 ore.

Decizia nu este definitivă, avocaţii celor arestaţi declarând recurs, care se va judeca la completul de cinci judecători de la instanţa supremă.

Instanţa a emis mandate de arestare pentru 28 de persoane reţinute de procurorii anticorupţie în acest caz, printre care Laurenţiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Liviu Adrian Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Liviu Costel Bratu şi Claudiu-Constantin Olteanu, adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adrian Sorin Pătraşcu, ofiţer de poliţie, comandant al "Grupului de nave" Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, precum şi inspectori, lucrători, comisionari şi intermediari vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme.

De asemenea, instanţa a emis mandat de arestare preventivă în lipsă pentru El Haj Ahmad, cetăţean libanez, intermediar vamal.

Liviu Durbac a negat, marţi, în timpul audierii sale la ICCJ, că "omul de la capătul tunelului", la care se face referire într-o interceptare existentă la dosarul privind Portul Constanţa, ar fi Sorin Blejnar, iar Laurenţiu Mironescu şi Eugen Bogatu au susţinut că nu au avut legături cu şeful ANAF, potrivit unor avocaţi.

Mironescu a spus că voia post de şef în Portul Constanţa şi că se înţelegea bine cu Boagiu

Fostul secretar general al MAI, Laurenţiu Mironescu, a declarat în faţa instanţei că nu îşi dorea funcţia de la minister, ci un post de conducere în Portul Constanţa, el precizând că avea o relaţie bună cu ministrul Transporturilor Anca Boagiu, dar că avusese divergenţe cu Radu Berceanu. În acest context, Mironescu ar fi susţinut că "totul este lucrătura lui Radu Berceanu", conform unor avocaţi.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac cercetări penale faţă de 30 de persoane, acuzate de corupţie în legătură cu activităţile de import-export de mărfuri provenite din afara graniţelor Uniunii Europene desfăşurate prin birourile vamale de pe raza Direcţie Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa.

În acest dosar, procurorii DNA au reţinut 28 de persoane, pentru un intermediar vamal au solicitat arestare preventivă în lipsă, iar senatorului Mircea Marius Banias, cercetat şi el în cauză, i-a fost impusă interdicţia de a părăsi ţara pentru 30 de zile.

Membrii grupării obţineau între o mie şi 7.000 de dolari pentru fiecare transport

"Grupul infracţional organizat" care s-ar fi constituit, potrivit procurorilor DNA, în vama Constanţa, din care făceau parte senatorul PDL Mircea Banias şi secretarul general al MAI Laurenţiu Mironescu prejudicia bugetul de stat cu sume între 50.000 şi două milioane de euro la fiecare transport.

"Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între o mie şi 7.000 de dolari pentru fiecare transport. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat, în unele situaţii, cu sume cuprinse între 232.186,12 lei şi 8.280.932 lei pentru fiecare transport de marfă introdus ilegal", se precizează în documentul citat într-un comunicat de marţi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Procurorii anticorupţie afirmă, în documentul citat, că din mai 2010 până în martie 2011, "la nivelul autorităţilor vamale şi portuare din Municipiul Constanţa s-a constituit un grup infracţional organizat ce are scopul de a controla instituţiile Statului Român cu atribuţii în activităţile de import-export de mărfuri prin birourile vamale de pe raza Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa, dar şi din Municipiul Bucureşti".

Grupul infracţional despre care procurorii vorbesc include, potrivit aceluiaşi document, "oameni politici deţinători ai unor importante funcţii de stat, cum ar fi cea de senator în Parlamentul României sau de secretar general al MAI", dar şi persoane cu funcţii de conducere din sistemul vamal, lucrători vamali cu diferite grade profesionale, comisionari vamali, intermediari vamali, oameni de afaceri sau transportatori implicaţi în activitatea de import-export de mărfuri şi chiar "persoane fizice" care erau beneficiarii finali ai mărfurilor importate în România.

În toată această perioadă, comisionari vamali, vameşi şi persoane din conducerea Vămii Constanţa Sud Agigea, dar şi persoane private identificate de procurori ca fiind "contrabandişti ori complici ai acestora" au sprijinit grupul infracţional organizat "prin acte materiale având continuitate uneori de la o zi la alta". Astfel, gruparea a devenit, potrivit procurorilor, "o structură determinată, cu roluri prestabilite, în sensul unui mecanism integrat de desfăşurare a activităţilor de colectare a banilor primiţi cu titlu de mită, precum şi de redistribuire a lor în cadrul grupului, concomitent cu asigurarea comunicaţiei între membrii grupului şi a asigurării protecţiei acestuia, inclusiv a contrabandiştilor, împotriva unei eventuale deconspirări".

Procurorii mai spun însă că membrii grupului luau bani chiar şi pentru procesarea vamală a mărfurilor aduse în România legal, cu toate documentele necesare.

Totodată, potrivit procurorilor, Laurenţiu Mironescu a cerut, în calitate de lider al PDL Constanţa, suma de 8.000 de lei lui Aurelian Cătălin Pilcă, pentru ca Mironescu să fie ales în conducerea organizaţiei municipale, promiţând că apoi va interveni pentru ca Pilcă să fie numit director în CN Administrarea Porturilor Maritime.

Procurorii mai arată, în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale în acest caz, că în 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Marius Banias i-a pretins lui Eugen Bogatu, la vremea respectivă director al Direcţiei Domenii Portuare, din cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa SA, să îi remită cu titlu gratuit mai multe produse provenite din mărfurile confiscate şi aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea.

Banias i-a promis lui Eugen Bogatu, în schimbul acestor foloase materiale, că se va implica personal în blocarea unui proiect de restructurare a autorităţii vamale de pe raza judeţului Constanţa şi a unui ordin ministerial care prevedea obligativitatea scanării tuturor containerelor din Portul Constanţa Sud Agigea, că va interveni pentru ca o persoană, ce nu era agreată de grupul infracţional, să nu fie numită într-o funcţie de conducere în cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa şi că îşi va folosi influenţa pentru menţinerea în funcţie a unui fost director al Direcţiei Sanitar Veterinare Constanţa.

De asemenea, acesta ar fi promis că va interveni pentru protejarea lui Liviu Durbac, şeful Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici