Un breloc ce a aparţinut domnitorului Cuza, prezentat în expoziţia „Cuza 150”

  • Brelocul cu tipar sigilar care i-a aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza este datat din 1862
  • Expoziţia „Cuza 150” este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României până în martie 2024
  • Expoziţia prezintă multte obiecte personale ale domnitorului, dar şi tronul sau sabia de învestitură primită de la sultanul Abdul Medjid I
Urmărește
594 afișări
Imaginea articolului Un breloc ce a aparţinut domnitorului Cuza, prezentat în expoziţia „Cuza 150”

Un breloc ce a aparţinut domnitorului Cuza, prezentat în expoziţia „Cuza 150”

Un breloc din aur cu tipar sigilar care i-a aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza este una dintre piesele care pot fi admirate până în luna martie în expoziţia „Cuza 150”, deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Reprezentanţii muzeului spun că sigiliul-breloc este confecţionat dintr-o piatră de matostat, ce are incizată pe avers stema Principatelor Unite Române, iar pe revers monograma domnitorului Alexandru Ioan Cuza timbrată de coroana princiară. Pe muchia sigiliului este gravată inscripţia „STERN-PARIS”.

„Tiparul sigilar este fixat într-o montură de aur, de forma unei ghirlande de flori de acantă şi roze. Pe montură sunt sertizate câte opt diamante tăiate briliant, în formă de rozetă, de-o parte şi de alta. În continuarea monturii sunt prezente două sfere de dimensiuni diferite. Prima, cea mai mică este decorată cu patru rozete. Cea de-a doua sferă este mai mare, matisată, cizelată cu frunze de acantă, din care ies două mâini înlănţuite, din aur polisat. Un anou în formă de acoladă prinde întreaga montură de o bandă realizată din şiruri de anouri circulare ţesute pe cuişoare de aur transversale. În partea de sus a panglicii se află un dispozitiv de prindere la verigă cu arc mobil. Panglica este decorată cu trei trese transversale în care sunt sertizate câte trei, zece, respectiv trei brilliante”, transmit reprezentanţii MNIR.

Conform acestora, în total, piesa prezintă 32 de diamante în tăietură briliant, a câte 3 kt fiecare.

„Tiparul sigilar-breloc este datat 1862, an în care sunt fixate însemnele Principatelor, în anul următor legea prevăzând o nouă schimbare a acestora”, adaugă specialiştii.

Piesa, despre care reprezentanţii muzeului spun că este „deosebită”, poate fi admirată în expoziţia temporară „Cuza 150”, deschisă publicului până în martie 2024.

Expoziţia este realizată de Muzeul Naţional de Istorie a României împreună cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional al Bucovinei (Suceava), Complexul Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Muzeul Judeţean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” (Bârlad) şi Arhivele Naţionale ale României.

Expoziţie deschisă la 150 de ani de la moartea domnitorului

Expoziţia a fost deschisă în octombrie 2023, an în care s-au împlinit 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza.

„Despre Alexandru Ioan Cuza s-a scris şi s-a vorbit foarte mult, pe bună dreptate. Putem discuta despre familia, cariera, domnia, exilul, moartea şi despre posteritatea sa. Se poate vorbi despre ofiţerul, diplomatul sau reformatorul Cuza, la fel cum se pot aduce în discuţie calităţile şi defectele acestuia, pentru că Alexandru Ioan Cuza a fost DOMN, dar şi OM. Aceasta este <cheia> în care am dori să fie <citită> expoziţia pe care o inaugurăm la Muzeul Naţional de Istorie a României, o expoziţie în care am căutat să aducem la un loc o serie de bunuri de patrimoniu care să poarte amprenta domnitorului Cuza, dar şi a omului Cuza, fără să glorificăm inutil anumite aspecte şi fără să trecem cu vederea chestiunile controversate, având convingerea că onestul Cuza nu ar fi vrut acest lucru”, spuneau la momentul deschiderii specialiştii muzeului.

Aceasta cuprinde, printre altele, tronul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi cel al Doamnei Elena Cuza, sabia de învestitură primită de la sultanul Abdul Medjid I, trusa de pistoale de duel dăruită de împăratul Napoleon al III-lea, tunica şi casca de colonel de lăncieri, decoraţii româneşti şi străine, fotografii, documente, litografii şi picturi, tipărituri, timbre şi efecte poştale. Sunt prezentate foarte multe obiecte personale ale lui Alexandru Ioan Cuza (ceasuri, bijuterii, tabachere, porţelanuri, servieta, un tac de biliard) şi ale Doamnei Elena Cuza (scrisori, sigilii, bijuterii, fotografii, trusa de scris, argintărie).

De asemenea, este expus tricolorul îndoliat folosit la înmormântarea domnitorului.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici