Un criminal pus în libertate din eroare, condamnat în primă instanţă la 19 ani de închisoare

În 20 iulie, Tribunalul Bucureşti a decis condamnarea lui Laurenţiu Constantin la 19 ani de închisoare în regim de detenţie, pentru omor calificat. De asemenea, instanţa a decis ca bărbatul să plătească mamei victimei 15.000 de lei daune materiale şi 35.000 de lei daune morale, iar fetiţei, 146.400 de lei, reprezentând daune morale şi o alocaţie de 150 lei pe lună până la majoratul acesteia. Mai mult, Laurenţiu Constantin trebuie să plătească 2.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Sentinţa poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti şi apoi la instanţa supremă, procesul putând să dureze chiar şi mai mulţi ani.

În evidenţele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Laurenţiu Constantin nu figurează ca fiind reîncarcerat.

El a fost pus în libertate în 8 iunie 2010, la un an şi o lună după ce şi-a ucis soţia, Nicoleta, cu mai multe lovituri de cuţit, pentru că intentase acţiune de divorţ. Copilul lor, o fetiţă născută în 2007, a fost dată spre creştere mamei Nicoletei.

Judecătorul Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să îl pună în libertate din cauză că dosarul a stat mai bine de două luni la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pentru motivarea unei încheieri de două pagini, prin care cei trei judecători ai completului - Cristian Jipa (cercetat în cazul senatorului Cătălin Voicu), Sofica Dumitraşcu (care l-a pus în libertate pe Omar Hayssam) şi Săndel Macovei - au luat la cunoştinţă că inculpatul şi-a retras recursul împotriva deciziei de rejudecare a procesului acuzatului, decisă de Curtea de Apel.

Procurorul de şedinţă a cerut Tribunalului Bucureşti să constatate încetarea de drept a arestării preventive în cazul lui Constantin, potrivit articolului 140 aliniatul 1 din Codul de procedură penală, care prevede că măsurile preventive încetează de drept la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare.

Tribunalul Bucureşti nu a putut verifica legalitatea măsurii preventive în acest caz, în termenul stabilit de lege de 60 de zile, pentru că dosarul a fost trimis de ICCJ înapoi instanţelor inferioare, în 26 mai la Curtea de Apel Bucureşti şi apoi abia în 1 iunie a ajuns la Tribunalul Bucureşti.

Crima din acest dosar, recunoscută de Laurenţiu Constantin, a avut loc în mai 2009.

În acest caz, judecătorul Andi Malaliu de la Tribunalul Bucureşti a decis, în octombrie 2009, condamnarea lui Laurenţiu Constantin la 13 ani de închisoare.

Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti de acuzat, dar şi de procurori, care au apreciat că ar trebui o condamnare mai mare. Şi mama victimei a făcut apel, din cauză că nu a fost citată în acest proces.

Judecătorul Malaliu a dat pedeapsa sub minimul prevăzut de lege, apreciind că Laurenţiu Constantin are probleme psihice, că a recunoscut şi şi-a regretat fapta. De asemenea, judecătorul a renunţat la audierea martorilor din acte, pentru că nu existau contradicţii.

La dosar există un certificat medical în care se arată că Laurenţiu Constantin are "tulburări afective, episod depresiv sever cu ideaţie suicidală, tulburare mixtă de personalitate".

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a desfiinţat însă această decizie în 17 decembrie 2009, pentru că victima, fetiţa minoră, nu a fost citată, procedură impusă de lege. Mai mult, mama Nicoletei a arătat că nu a fost citată şi că a descoperit existenţa acestui proces abia în faza apelului, interesându-se la o bancă de creditele fiicei sale.

Curtea a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare pentru a fi citată şi mama Nicoletei, reprezentantul legal al copilului, care solicită daune materiale şi morale de 200.000 de lei (150.000 pentru fetiţă şi 50.000 pentru mama victimei).

"Curtea constată că temeiurile care au stat la baza arestării preventive se menţin şi impun privarea în continuare de libertate - natura faptei comise, precum şi motivaţia expusă de inculpat, cu privire la ce l-a determinat să suprime viaţa soţiei sale - justifică menţinerea arestării preventive, existând vădit pericol pentru ordinea publică, decurgând din lăsarea în libertate a inculpatului", se arată în motivarea judecătorilor CAB.

De asemenea, ei au arătat că este necesară menţinerea în arest pentru a se putea audia în condiţii de normalitate martorii din acest caz.

Această sentinţă a Curţii de Apel Bucureşti a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Laurenţiu Constantin, care a cerut şi punerea sa în libertate. Cei trei judecători ai ICCJ au decis menţinerea în arest a acestuia şi au luat act de cererea lui de renunţare la judecarea căii de atac, în 19 martie 2010.

Dosarul a fost trimis înapoi la CAB în 26 mai, care l-a transmis apoi Tribunalului Bucureşti pe data de 1 iunie, însă a fost repartizat tot judecătorului Andi Malaliu, care a făcut o cerere de abţinere, pentru că s-a mai pronunţat o dată în acest caz.

Penitenciarul Rahova a făcut mai multe adrese la instanţe pentru a i se comunica situaţia arestatului.

Cererea de abţinere a fost admisă, dosarul a ajuns pe masa unui alt judecător, care însă a constatat încetarea de drept a măsurii preventive, întrucât legalitatea arestării nu s-a discutat în termenul de 60 de zile, astfel că mandatul a expirat. Laurenţia Constantin a fost pus astfel în libertate.