Un vicepremier cere accelerarea procedurilor de atestare pentru Via Transilvanica: Birocrația nu poate împiedica recunoașterea traseului

Vicepremierul Tánczos Barna solicită urgentarea procesului de atestare oficială a traseului Via Transilvanica ca traseu pedestru de interes național, susținând că procedurile actuale sunt prea greoaie și riscă să blocheze un proiect devenit deja emblematic pentru România.

Într-un mesaj public, acesta a subliniat că birocrația nu trebuie să devină un obstacol în calea dezvoltării unui traseu care atrage anual tot mai mulți turiști români și străini.

„Birocrația nu poate împiedica recunoașterea traseului Via Transilvanica. Procedura de atestare ar trebui să fie una simplă, menită să sprijine o astfel de inițiativă, nu să creeze noi obstacole”, a transmis Tánczos Barna.

Potrivit acestuia, în cadrul unei întâlniri cu autoritățile responsabile de procesul de atestare, a cerut identificarea unor soluții rapide, inclusiv modificări legislative, dacă acestea se dovedesc necesare.

Proiect european pentru promovarea României prin Via Transilvanica, anunțat de Victor Negrescu

„Dacă este nevoie de simplificarea pașilor procedurali, vom realiza modificările legislative necesare pentru ca atestarea să poată fi emisă cât mai curând”, a precizat vicepremierul.

Via Transilvanica, „un adevărat ambasador al României”

Tánczos Barna a subliniat că Via Transilvanica, traseu care se întinde pe peste 1.400 de kilometri, este deja considerat unul dintre cele mai importante proiecte turistice și culturale ale țării.

„Via Transilvanica este unul dintre cele mai frumoase proiecte de țară și un adevărat ambasador al României”, a spus acesta, menționând că traseul atrage vizitatori din întreaga lume.

Vicepremierul a adăugat că statul are responsabilitatea de a sprijini dezvoltarea și protejarea acestui proiect, nu de a-l încetini prin proceduri inutile.

Miza: recunoaștere oficială și dezvoltare pe termen lung

Prin atestarea oficială, Via Transilvanica ar putea beneficia de finanţări, infrastructură modernă şi o mai bună promovare internaţională, atrăgând turişti din întreaga lume.

Despre Via Transilvanica

Via Transilvanica, “drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumeției.

Traseul traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni.