UNICEF recomandă ca ultimul an de grădiniţă să devină obligatoriu pentru toţi copiii

UNICEF recomandă ca ultimul an de grădiniţă să devină obligatoriu pentru toţi copiii, iar în cazul celor defavorizaţi, să se asigure minim doi ani de educaţie timpurie, precum şi extinderea învăţământului obligatoriu de la 11 la 12 ani.

557 afișări
Imaginea articolului UNICEF recomandă ca ultimul an de grădiniţă să devină obligatoriu pentru toţi copiii

UNICEF recomandă ca ultimul an de grădiniţă să devină obligatoriu pentru toţi copiii

Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a declarat vineri că România a realizat progrese semnificative în ce priveşte şcolarizarea copiilor, precizând că rata cuprinderii şcolare a crescut de la 65 la sută la 78 la sută în decurs de 12 ani, iar programa şcolară corespunzătoare învăţământului preşcolar a fost revizuită astfel încât să urmeze mai îndeaproape bunele practici aplicate la nivel internaţional.

"Cu toate acestea, provocările nu s-au terminat. Există inechităţi semnificative: potrivit unui studiu ONU, copiii de etnie romă au de două ori mai puţine şanse de a se înscrie la grădiniţă decât copiii non-romi. De asemenea, lipsa unei pregătiri adecvate limitează capacitatea profesorilor de a pune în practică noua curriculă şi de a folosi cele mai recente metode didactice atunci când le predau copiilor mici", a spus Blanchet.

Reprezentanta UNICEF în România a subliniat că alocarea bugetară pentru învăţământul preşcolar nu este una adecvată şi, pe lângă faptul că bugetul per total repartizat educaţiei a scăzut considerabil în perioada crizei economice - poziţionând astfel România pe ultimul loc din UE în ce priveşte investiţia în educaţie -, fondurile bugetare alocate învăţământului preşcolar au fost reduse, iar diferenţa a fost repartizată învăţământului de nivel terţiar.

UNICEF recomandă creşterea investiţiei în învăţământul preşcolar, atât din punct de vedere financiar, cât şi al resurselor umane, formarea educatorilor după modelul bunelor practici internaţionale, asigurând astfel creşterea calităţii învăţământului prin care se pune accent şi pe abilităţile noncognitive, sociale şi emoţionale - nu numai pe cele care ţin de studiul în sine şi focalizarea eforturilor educaţionale asupra categoriei copiilor celor mai vulnerabili.

De asemenea, experţii recomandă extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 11 la 12 ani, precum şi includerea ultimului an de grădiniţă în cadrul învăţământului obligatoriu.

Studiul privind stadiul implementării strategiei privind educaţia timpurie, prezentat vineri, arată că deşi se înregistrează ameliorări vizibile în ce priveşte educaţia timpurie, există diferenţe de cuprindere pe medii de rezidenţă, vârstă, apartenenţă etnică a copiilor în instituţiile de acest tip şi, concomitent cu scăderea numărului creşelor, nu există nicio diversificare a acestei oferte şi nicio acompaniere a acestor tipuri de servicii clasice cu modele complementare, inovatoare.

Un aspect pozitiv este faptul că există numeroase resurse de sprijin elaborate în domeniul educării copiilor între 0-7 ani, dedicate părinţilor şi educatorilor.

Pe de altă parte, în ciuda unor precizări legislative, în grădiniţe există numeroase grupe supraaglomerate, unde numărul de copii este semnificativ mai mare decât cel admis.

Philippe Testot-Ferry, UNICEF Regional Education Advisor, a declarat că serviciile de educaţie timpurie din Europa Centrală şi de Est sunt concentrate în mediul urban, iar de ele beneficiază mai ales familiile înstărite, în timp ce 3,6 milioane de copii nu au avut acces la educaţie timpurie.

Mai puţin de 50 la sută dintre copiii din Europa Centrală şi de Est, care au între trei şi şase ani, au beneficiat de servicii de educaţie timpurie şi există disparităţi importante între state privind acest lucru, a spus Philippe Testot-Ferry.

De asemenea, serviciile de acest tip existente sunt de obicei concentrate în zone urbane şi beneficiază de ele mai ales familiile înstărite.

Philippe Testot-Ferry a mai arătat că există îngrijorări privind calitatea acestor servicii, mai ales că în multe ţări nici măcar nu există date statistice.

"Fiecare dolar investit în educaţia timpurie aduce, până la vârsta de 21 de ani, mai mult de şapte dolari beneficii, iar până la vârsta de 40 de ani, peste 16 dolari. Educaţia timpurie are un rol egalizator între accesul la şcoală şi rezultatele şcolarizării. Toţi copiii ar trebui să beneficieze de educaţie timpurie. În România, s-a înregistrat un progres semnificativ în ultimii ani, accesul la educaţie timpurie crescând cu 20 la sută", a spus Philippe Testot-Ferry.

În acest context, expertul UNICEF a spus că un an de educaţie timpurie ar trebui să devină obligatoriu pentru fiecare copil şi doi ani pentru cei care provin din medii dezavantajate.

"În plus, trebuie să ne asigurăm că şi calitatea acestor servicii este îmbunătăţită şi că sistemul este incluziv, adică îi cuprinde şi pe copiii cu dizabilităţi", a mai spus Testot-Ferry.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici