Chivu: Patronii de cluburi nu au dreptul să se comporte cu jucătorii ca şi cum ar fi nişte sclavi

"Ar trebui să se dea legi noi, pentru că atât timp cât există un contract cu un jucător profesionist de fotbal, clubul nu are niciun drept să-l trimită la echipa a doua sau la satelitul echipei. Jucătorul are aceleaşi drepturi să intre în consideraţiile antrenorului, aceleaşi drepturi de a se schimba la acelaşi vestiar cu echipa, să se antreneze cot la cot cu echipa şi pe acelaşi teren. Asta ar trebui să facem şi în România, pentru că patronii din fotbal nu au dreptul să se comporte cu jucătorii ca şi cum am fi nişte sclavi", a spus Chivu.

Fundaşul echipei Internazionale Milano a precizat că jucătorii din campionatul României nu sunt bine informaţi şi astfel vor avea de suferit atunci când îşi vor încheia cariera.

"În Liga I sunt mai mult de 80 la sută din jucători care şi-au încheiat contracte de prestări servicii în locul contractelor de muncă. Ei nu vor beneficea de nimic la finalul carierei, mai mult decât atât, vor trebui să plătească multe taxe. Totul este făcut în dezavantajul jucătorului, pentru ca patronul şi clubul să cheltuie cât mai puţini bani. Se vor înfiinţa birouri de informare care îi vor ajuta pe jucători. Până la urmă, sport fără sportivi nu se poate face, iar conducătorii trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi vor începe să accepte condiţiile jucătorilor", a adăugat Cristi Chivu.

Internaţionalul român a explicat şi faptul că jucătorii care nu şi-au primit salariile de mai mult timp pot să nu-şi mai apere corect şansele în meciurile oficiale.

"În România se permite ca patronul să întârzie salariul jucătorului şi cu două luni. Astfel se poate ajunge ca jucătorul să nu-şi apere corect şansele, pentru a putea să-şi ducă pâinea la copil acasă. Este o mare problemă această situaţie", a menţionat fundaşul român.

Cristi Chivu a participat la lansarea proiectului "Securitate socială şi formare profesională pentru sportivi" iniţiat de Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori (AFAN), în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) şi cu Blocul Naţional Sindical.

Programul este cofinanţat de Fondul Social European şi are ca obiectiv schimbarea mentalităţii sportivilor faţă de educaţie şi formare profesională, să ofere informaţii despre sistemul de securitate socială şi să reducă riscul de sărăcie şi excluziune socială pentru cei aflaţi la finalul carierei de performanţă. Bugetul total al acestui program este de 450.000 de euro.

Cristi Chivu, care ocupă şi funcţia de preşedinte de onoare al AFAN, consideră că acest program este unul dintre cele mai importante pentru sportivii de performanţă din ţară:

"Din punctul meu de vedere este unul dintre cele mai importante proiecte pentru sportivii de performanţă, deoarece este o problemă destul de gravă ceea ce se întâmplă la nivelul acesta. Ne este foarte greu şi sunt trup şi suflet alături de cei care încă nu au un viitor asigurat şi care nu ştiu ce vor face atunci când îşi vor încheia activitatea profesională. Sportivii care nu-şi încheie contracte de muncă au de suferit, pentru că nu vor beneficia de pensiile pe care le-ar putea avea după ce îşi încheie activitatea. Sportivii trebuie să înveţe aceste probleme, iar noi le vom pune la dispoziţie avocaţi".

Internaţionalul român a declarat că el face parte din cei 10 la sută din numărul total al fotbaliştilor profeşionişti din Europa care au un contract bine pus la punct.

"Eu fac parte din acel 10 la sută fericit, pentru că am avut norocul să joc undeva unde nici nu am visat, să câştig sume de bani pe care nu le-am visat. Eu nu am astfel de probleme, iar la sfârşitul carierei voi lua o pensie lunară, pentru că sunt contribuabil al sindicatului fotbaliştilor din Italia. Mă voi implica total pentru a-i ajuta pe sportivi, pentru că sunt şi preşedintele de onoare al AFAN", a mai spus Chivu.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, a afirmat că acest proiect are ca scop asigurarea unui viitor liniştit pentru sportivii de performanţă care şi-au încheiat cariera.

"Sunt peste 200.000 de sportivi legitimaţi la cluburile din ţară, iar după ce aceştia ies din activitatea sportivă, la vârsta de 30-35 de ani, au mari probleme în a se reîncadra într-o altă activitate, din punct de vedere profesional. Doar 10 la sută din aceştia ajung la o performanţă care le poate asigura un venit ce le va asigura viitorul şi după încheierea activităţii sportive", a precizat ministrul.

"MTS se va implica în primele două etape ale proiectului. În primul rând vom face o cercetare, pe 5.000 de subiecţi, şi vom încerca să descoperim ce tendinţe au sportivii şi cam ce vor să facă după ce îşi vor termina activitatea sportivă. Cea de-a doua etapă va fi o campanie de motivarea sportivilor de a participa la anumite programe de activitate profesională şi vom organiza în acest sens opt seminarii regionale", a spus Monica Iacob Ridzi.

Preşedintele AFAN, Dumitru Costin, doreşte ca acest program să îi sprijine pe sportivi în relaţia acestora cu echipele pentru care evoluează.

"Ceea ce ne propunem să facem pentru sportivii din România vizează o reprezentare corectă a acestora în relaţiile cu cluburile şi cu federaţiile, încheierea unor contracte corecte între ei şi aceste instituţii. Ca prioritate pentru noi este sprijinirea sportivilor pentru ca aceştia să fie integraţi în sistemele de securitate socială", a menţionat preşedintele AFAN.

"Suntem interesaţi ca sportivii României să aibă acces la o formare profesională astfel încât la sfârşitul carierei lor să se poată integra social cât mai repede. Faptul că sportul de mare performanţă necesită foarte mult timp şi efort, cantonamente, meciuri amicale şi oficiale, competiţii şi concursuri, face ca timpul pe care sportivii îl mai au la dispoziţie pentru a se educa şi pentru a se forma din punct de vedere profesional este limitat", a adăugat Dumitru Costin.