Animalele au ieşit din ocean pe uscat în urmă cu circa 400 de milioane de ani

Aceste fosile descoperite în sedimentele marine datnd din Devonianul mijlociul (397 - 385 de milioane de ani în urmă) devansează cu 18 milioane de ani cele mai vechi tetrapode descoperite până în prezent, potrivit lucrărilor efectuate de Grzegorz Niedzwiedzki, de la Universitatea din Varşovia, şi Per Ahlberg, de la Universitatea Uppsala din Suedia, al căror studiu a fost publicat în revista Nature.

Aceste exemplare de tetrapode sunt, totodată, mai vechi cu 10 milioane de ani decât cele mai vechi fosile cunoscute de elpistostegalian, o familie de peşti cu capete semănând cu cele ale tetrapodelor, dar care erau înzestraţi cu două perechi de înotătoare (pectorale şi pelviene).

"Credeam că a existat o tranziţie de la elpistostegaliani la tetrapode, ca în cazul trecerii de la dinozauri la păsări, prin mici modificări morfologice extrem de subtile", a declarat paleontologul Philippe Janvier, de la Musée National d'Histoire Naturelle din Paris.

În lumina acestei descoperiri recente, se pare că cele două clase de vertebrate provin dintr-un strămoş comun, iar oamenii de ştiinţă îşi pun în prezent întrebarea cum arată acesta.

"Se pare că el nu semăna nici cu una, nici cu cealaltă clasă de vertebrate", a declarat Philippe Janvier, care consideră că tetrapodele şi elpistostegalianii provin dintr-o specie de peşti şi mai veche - Osteolepis.

De altfel, contrar teoriei care a avut câştig de cauză până la această descoperire, primele tetrapode nu ar fi trăit în lacurile cu apă dulce şi nici în deltele marilor fluvii, ci în mici bălţi marine ce secau în timpul refluxului sau în lagunele despărţite de mare prin recife de corali.

"Mediul fluvial din Devonianul mijlociu nu ar fi putut să ofere, probabil, (tetrapodelor, n.r.) surse de hrană suficient de abundente şi uşor de capturat", au declarat autorii studiului.

Vechea teorie se baza pe faptul că tetrapodele şi-ar fi căutat prada mai întâi în apele puţin adânci, înainte de a fi capabile să se aventureze pe uscat pentru a o captura, însă această ipoteză nu concorda prea bine cu evoluţia lor morfologică şi nici cu cea a dentiţiei lor.