FOTO Motor de avion, unic în lume, realizat prin printare 3D, invenţia unui cercetător din Braşov

Prototipul a fost prezentat, luni, de către inventatorul său, Valentin Stamate, care a spus că acesta este primul motor de acest fel din lume, realizat prin printare 3D.

Potrivit inventatorului, Valentin Stamate , motorul este unul de avion, de 10 centimetri cubi, cu 10.000 de rotaţii pe minut, costurile acestuia ridicându-se la 20.000 de euro, cheltuieli suportate de Universitatea „Transilvania“.

Valentin Stamate a declarat că blocul motor, chiulasa, pistonul, arborele motor, distribuitorul din cadrul carburatorului, toba de eşapament, capacul de închidere al blocului motor, carburatorul, cămaşa cilindrului şi biela de transmitere a mişcării au fost realizate la imprimante 3D, tip SLM şi SLS.

Totodată, Stamate a precizat că toate componentele au fost fabricate din pulberi de oţel, aluminiu şi oţel impregnat cu bronz. Singurele componente care nu au fost realizate prin printare sunt elicea, care este din lemn, conul de antrenare cu sistemul de prindere, rulmenţii de susţinere, şuruburile, piuliţele şi bujia.

Combustibilul folosit pentru angrenarea motorului este un amestec de metanol şi ulei.

„Un astfel de motor dacă sunt bune condiţiile şi dacă s-ar lucra într-o secţie a unei întreprinderi unde există toate tehnologiile de printare şi prelucrare ulterioară, probabil în câteva luni, o echipă ar reuşi să scoată un nou produs de acest gen“, a spus Stamate, care a lucrat doi ani pentru acest proiect.

Toate costurile necesare realizării acestui prototip au fost asigurate de Universitatea Transilvania din Braşov.

„Realizarea acestui motor este extrem de utilă pentru că, pe viitor, se va putea renunţa la fabricarea matriţelor pentru care costurile de producţie sunt foarte mari, şi se va realiza prototipul în sine prin tehnologia de printare 3D, iar apoi se poate trece la producţia în serie a produsului“, a mai precizat inventatorul.

Valentin Stamate lucrează de patru ani ca cercetător la Universitatea „Transilvania“ din Braşov, la departamentul de Ingineria fabricaţiei, din cadrul Facultăţii de Inginerie tehnologică şi management industrial.

În urmă cu doi ani, Stamate a renunţat la activitatea didactică şi s-a dedicat exclusiv activităţii de cercetare.