Îți poate salva creierul. De ce o mică scădere a tensiunii arteriale face o diferență uriașă

Tensiunea mai mică, asociată cu modificări mai lente ale creierului

Cercetătorii au analizat scanări cerebrale realizate la aproximativ patru ani distanță, folosind date din studiul clinic SPRINT, desfășurat în Statele Unite pe peste 9.300 de adulți cu vârsta de cel puțin 50 de ani, care aveau hipertensiune și un risc cardiovascular crescut, potrivit ScienceAlert.

Participanții au fost repartizați pentru a urmări o țintă privind tensiunea sistolică, de sub 120 mmHg sau sub 140 mmHg.

Dintre participanții care au avut scanări cerebrale disponibile, cei din grupul cu ținta mai scăzută au prezentat o progresie cu 16,9% mai mică a modificărilor asociate bolii vaselor mici cerebrale.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că scăderile mai mari ale tensiunii arteriale au fost asociate cu o evoluție mai lentă a acestor modificări.

Comparativ cu persoanele a căror tensiune arterială a crescut, participanții la care aceasta a scăzut cu până la 10 mmHg au prezentat o progresie cu 21,2% mai mică. Pentru scăderi de 10 până la 20 mmHg, diferența a fost de 26,3%, iar pentru scăderi de cel puțin 20 mmHg, de 39,4%.

Rezultatul nu înseamnă dispariția leziunilor

Cercetătorii subliniază că procentul de 39,4% nu înseamnă că leziunile cerebrale existente au dispărut.

„Ea reflectă o acumulare mai lentă a bolii vaselor mici observată la RMN, nu inversarea leziunilor cerebrale existente sau dispariția a 39,4% dintre leziuni”, a explicat cercetătorul Mohamad Habes.

Studiul nu a demonstrat că scăderea tensiunii arteriale a dus direct la un declin cognitiv mai redus sau la mai puține accidente vasculare cerebrale.

În rândul participanților analizați, o țintă mai scăzută pentru tensiunea arterială a fost asociată cu o progresie mai lentă a semnelor bolii vaselor mici cerebrale observate la RMN.