Misiunea sondei spaţiale Rosetta, prelungită până în septembrie 2016

Misiunea sondei spaţiale Rosetta, care a permis coborârea pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko a robotului Philae, va fi prelungită până la sfârşitul lunii septembrie 2016, a anunţat, marţi, Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

349 afișări
Imaginea articolului Misiunea sondei spaţiale Rosetta, prelungită până în septembrie 2016

Misiunea sondei spaţiale Rosetta, prelungită până în septembrie 2016 (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Iniţial, cercetătorii de la ESA au prevăzut ca misiunea să fie finanţată până la sfârşitul lunii decembrie 2015. De mai multe săptămâni, însă, cercetătorii de la ESA au solicitat prelungirea acestei misiuni spaţiale.

La finalul misiunii sale, sonda europeană va "coborî" cel mai probabil pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită "Ciuri", aflată în prezent la o distanţă de 295 milioane de kilometri de Terra, a precizat ESA într-un comunicat de presă publicat marţi pe contul său oficial.

După acel moment, cometa se va îndepărta din nou de Soare, iar instrumentele de la bordul sondei Rosetta nu vor mai beneficia de suficient de multă energie solară pentru a funcţiona corect, precizează acelaşi comunicat.

Prelungirea misiunii sondei Rosetta, anunţată oficial marţi de comitetul de programe ştiinţifice din cadrul ESA, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial al agenţiei, reprezintă "o veste fantastică pentru ştiinţă", a declarat Matt Taylor, unul dintre coordonatorii misiunii.

"Vom putea să observăm declinul activităţii cometei atunci când se va îndepărta din nou de Soare şi vom avea posibilitatea de a «zbura» mai aproape de cometă pentru a colecta mai multe date ştiinţifice", a adăugat acelaşi cercetător.

Robotul Philae i-a surprins pe oamenii de ştiinţă de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), la sfârşitul săptămânii trecute, după ce a ieşit din "hibernare" şi a transmis un semnal către Terra. Robotul a realizat o coborâre istorică pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită "Ciuri", în noiembrie 2014, însă structura sa a avut de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

Totuşi, în cele 64 de ore în care a funcţionat după plasarea pe cometă, micul robot a putut să radiografieze interiorul acesteia, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul şi să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

Pe blogul său, ESA a anunţat că Philae a reuşit să contacteze Pământul de patru ori, prin intermediul sondei spaţiale Rosetta, care l-a transportat în spaţiu până la plasarea pe cometă. Contactele, fiecare de câte două minute, înregistrate miercuri, au confirmat faptul că robotul funcţionează, potrivit informaţiilor furnizate de ESA pe site-ul său oficial.

Sonda spaţială Rosetta va efectua o manevră şi se va apropia de cometa "Ciuri", pentru a beneficia de o comunicare mai bună cu Philae, care trebuie să realizeze o serie de experimente. Dar, pentru a primi datele transmise de robot, sonda Rosetta va trebui să se apropie de cometă cu circa trei kilometri. În prezent, sonda europeană orbitează cometa "Ciuri" la o altitudine de aproximativ 180 de kilometri.

Ulterior, robotul Philae va fi rotit cu 30 de grade, pentru ca acesta să poată fora scoarţa cometei, pentru a colecta mostre. Oamenii de ştiinţă speră că eşantioanele ce vor fi obţinute de Philae prin foraj la nivelul scoarţei acestei comete - ce are un diametru de 3-5 kilometri - vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de minimum un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici