O variaţie genetică, responsabilă de optimism sau pesimism

O variaţie genetică ar putea să explice diferenţele între persoanele optimiste şi cele pesimiste, potrivit unui studiu publicat de cercetătorii britanici în revista Proceedings of the Royal Society B.

41 afişări
Imaginea articolului O variaţie genetică, responsabilă de optimism sau pesimism

O variaţie genetică, responsabilă de optimism şi pesimism (Imagine: Mediafax Foto)

Studiul a fost coordonat de Elaine Fox, de la Universitatea Essex din Marea Britanie, şi a fost efectuat pe un eşantion de 97 de persoane.

Oamenii de ştiinţă au demonstrat deja, prin studii anterioare, că gena 5-HTTLPR controlează nivelul de serotonină, o moleculă ce transmite mesajele chimice în interiorul sistemului nervos central şi care este implicată mai ales în mecanismul somnului şi în declanşarea stărilor de depresie. O serie de medicamente antidepresive a fost concepută, de altfel, de cercetători pentru a regla concentraţia de serotonină din organism.

Cercetătorii au identificat trei variante ale acestei gene, din care două perechi de gene alele scurte influenţează în mod direct riscul de apariţie a depresiilor şi a tentativelor de sinucidere, prin faptul că determină o reacţie neurochimică exagerată a organismului în situaţiile stresante.

Cercetătorii au proiectat în faţa voluntarilor o serie de imagini, grupate două câte două, extrase dintr-un test psihologic internaţional. Imaginile erau împărţite în trei categorii: negative (care inspirau teamă sau stres, precum imaginea unui păianjeni sau a unei persoane pe punctul de a se sinucide), erotice sau agreabile şi imagini neutre. Fiecare grup de două fotografii conţinea imagini din categorii diferite.

Din totalul voluntarilor, 16 persoane purtătoare de gene alele lungi au fost interesate de imaginile agreabile, ignorându-le pe cele neliniştitoare. Cei care erau purtători de gene alele scurte nu au prezentat această tendinţă, iar preferinţele lor pentru una dintre cele trei categorii de imagini nu au fost la fel de clare.

Cercetătorii consideră că genele alele lungi au funcţia de a distorsiona realitatea pentru a proteja, fapt care permite organismului "să reacţioneze mai bine în cazuri de stres". Absenţa acestor gene determină, probabil, o mai mare vulnerabilitate în faţa schimbărilor de dispoziţie şi a anxietăţii.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici