Picăturile nazale experimentale ar putea preveni pierderile de memorie asociate bolii Alzheimer
Tratamentul a fost conceput de cercetătorii de la Universitatea din Sydney și utilizează tehnologia ARN mesager (ARNm), similară celei folosite la dezvoltarea unor vaccinuri împotriva COVID-19. Substanța este transportată în celule cu ajutorul unor nanoparticule lipidice, având rolul de a transforma celulele din interiorul nasului în adevărate „fabrici” de proteine cu efect terapeutic, scrie The Independent.
Una dintre cele mai mari dificultăți în tratarea bolilor neurologice, inclusiv Alzheimer, este traversarea barierei hemato-encefalice, care protejează creierul și împiedică numeroase medicamente să ajungă la nivelul sistemului nervos central.
Administrarea nazală ar putea ocoli această barieră, folosind conexiunile dintre cavitatea nazală și creier, fără a fi nevoie de intervenții chirurgicale sau injecții.
Rezultate promițătoare în testele pe animale
În cadrul studiului publicat în revista științifică „Advanced Science”, cercetătorii au utilizat tehnologia ARNm pentru a determina celulele nazale să producă factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină naturală care contribuie la supraviețuirea neuronilor și la formarea amintirilor.
Nivelurile reduse de BDNF au fost asociate în cercetări anterioare cu îmbătrânirea și boala Alzheimer.
Testele au arătat că șoarecii în vârstă care au primit tratamentul au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale capacității de învățare și memorie. În urma unor evaluări comportamentale, animalele tratate au obținut rezultate comparabile cu cele ale șoarecilor tineri.
Cercetătorii au testat picăturile și pe șoareci modificați genetic pentru a reproduce caracteristici ale bolii Alzheimer. Animalele au primit tratamentul de două ori pe săptămână, începând de la vârsta de două luni. La patru luni, moment în care în mod normal ar fi trebuit să apară declinul cognitiv, șoarecii tratați nu au prezentat deteriorarea memoriei observată de obicei în acest model experimental.
Tratamentul nu elimină plăcile de amiloid
Un aspect important al descoperirii este că terapia pare să protejeze funcțiile creierului fără să reducă plăcile de amiloid, acumulări de proteine considerate caracteristice bolii Alzheimer.
Potrivit cercetătorilor, mecanismul de acțiune ar putea fi diferit de cel al tratamentelor existente. În loc să elimine aceste acumulări, substanța ar susține sănătatea, supraviețuirea și conexiunile dintre neuroni.
Greg Neely, unul dintre autorii studiului, a explicat că această abordare ar putea deveni, în viitor, o metodă neinvazivă de tratare a bolii Alzheimer, care să completeze terapiile deja disponibile.
Când ar putea fi testat tratamentul pe oameni
Deși rezultatele sunt încurajatoare, cercetătorii avertizează că tratamentul se află încă în stadiul preclinic. Testele au fost realizate exclusiv pe animale, iar eficiența și siguranța terapiei la oameni nu au fost demonstrate.
O provocare importantă este reprezentată de diferențele dintre anatomia nazală a șoarecilor și cea a oamenilor. Din acest motiv, sunt necesare cercetări suplimentare înainte de începerea eventualelor studii clinice.
Cercetătorii speră că, dacă va avea rezultate similare și la oameni, tratamentul ar putea contribui nu doar la combaterea bolii Alzheimer, ci și la menținerea sănătății cognitive pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.