Ambasadorul Rusiei la București despre o potențială unire cu Republica Moldova: România nu și-ar permite costul reunificării
Argumentul economic
Vladimir Lipaev a afirmat că Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar reunificarea ar pune în dificultate România prin prisma costurilor bugetare aferente procesului.
„Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS.
Invocarea trecutului și lipsa de sprijin popular
Ambasadorul a vorbit și despre sprijinului popular pentru ideea unirii, susținând că majoritatea populației din Republica Moldova nu ar susține acest proiect, invocând argumente istorice.
„În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, încă susținut de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. Cu toate acestea, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente încă persistă asupra poporului moldovenesc, iar deocamdată, aceasta servește drept vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține.”, spune diplomatul.
Acuzații de control extern
Privind relația dintre cele două state, Lipaev declarată ca România ar avea o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova.
„România vorbește neobosit despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, literalmente impusă. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, mai transmite ambasadorul.
Pozițiile oficiale
La începutul lunii ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunificarea cu România, dacă ar avea loc un referendum pe acest subiect. Privind reunificarea celor doua state, și președintele Nicușor Dan a răspuns asemănător, însă a precizat că momentan nu există o majoritate. Pe subiectul unui referendum asupra unirii cu Republica Moldova s-a pronunțat și premierul Ilie Bolojan care a spus că ar vota afirmativ.