CCR a respins sesizarea lui Bolojan; magistrații trebuie să primească salariile restante. De unde a pornit disputa de 4,8 miliarde de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Curtea Constituțională a României a respins ca neîntemeiată sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la plata drepturilor salariale restante din Justiție.

Sesizarea lui Ilie Bolojan a vizat demersurile ÎCCJ prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite restanțele salariale, a căror valoare este estimată la aproximativ 4,8.

Guvernul a susținut că instanța supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare și că stabilirea bugetului și a rectificărilor reprezintă atribuții ale Executivului și Legislativului.

CCR decide azi în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ. Miza: miliarde de lei pentru restanțele salariale ale magistraților

CCR amână din nou verdictul în războiul de aproape 5 miliarde de lei dintre Guvern și Înalta Curte. Noua dată: 30 septembrie

În schimb, Înalta Curte a solicitat plata drepturilor salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Curtea de Apel București admisese anterior acțiunea ÎCCJ și obligase Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite sumele.

Prin respingerea sesizării ca neîntemeiată, CCR nu a dat curs argumentului Guvernului privind existența conflictului constituțional invocat de premierul interimar, Ilie Bolojan .

În paralel, ÎCCJ urma să se pronunțe în procesul privind plata efectivă a drepturilor salariale restante, după mai multe amânări ale deciziei.

De unde a pornit disputa de 4,8 miliarde de lei

Conflictul își are originea în restanțele salariale acumulate în sistemul judiciar, rezultate din drepturi obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești și din penalitățile aferente.

La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, reclamând refuzul de a pune la dispoziție fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii de personal din sistemul judiciar.

Ulterior, ÎCCJ s-a adresat Curții de Apel București.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare plății drepturilor salariale restante scadente în 2026, inclusiv, dacă este necesar, prin rectificare bugetară. Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs.

Bolojan a dus conflictul la CCR: „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar”

Pe 2 iulie, premierul interinar, Ilie Bolojan, a sesizat separat Curtea Constituțională, susținând că problema nu mai este doar una legată de executarea unor hotărâri judecătorești, ci una care privește separația puterilor în stat.

Argumentul Guvernului a fost că instanța nu poate obliga Executivul să decidă într-un anumit fel asupra distribuirii banilor din bugetul de stat.

Bolojan susținea că elaborarea bugetului, rectificările bugetare și utilizarea Fondului de rezervă țin de atribuțiile puterii executive și legislative și că puterea judecătorească nu poate stabili cum sunt repartizate resursele unui buget consolidat.

„Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, afirma atunci Bolojan, susținând că obligația impusă Guvernului reprezintă o ingerință în activitatea Executivului.

ÎCCJ: Nu stabilim bugetul, cerem executarea unor drepturi deja recunoscute

Poziția Înaltei Curți a fost opusă. Instanța supremă a susținut că nu încearcă să preia atribuțiile Guvernului sau Parlamentului în construirea bugetului, ci urmărește obținerea fondurilor necesare pentru executarea unor drepturi salariale deja stabilite.

Disputa a ajuns astfel să se desfășoare simultan pe două planuri: procesul în contencios administrativ privind plata banilor și conflictul constituțional deschis de Guvern la CCR.