CSM a transmis Ursulei von der Leyen raportul în care Guvernul Bolojan și USR sunt acuzați că au încălcat independența judecătorilor români

CSM a transmis Comisiei Europene raportul în care Guvernul Bolojan și lideri USR sunt acuzați că au încălcat independența judecătorilor români.

Raportul a fost transmis în limba engleză, de președintele CSM, Liviu Odagiu, către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și comisarul irlandez pentru democrație, Justiție și stat de drept, Michael McGrath.

„Campanie susținută împotriva Justiției”

În adresa, CSM susține că Hotărârea forului „demonstrează modul în care statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an, printr-o campanie susținută care urmăreşte degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătoreşti pe mai multe planuri.

Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmații generale sau neverificabile. Aceasta prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete și verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmație factuală relevantă este însoţită de un hyperlink direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituțională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază. Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziție mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza Hotărârii, succesiunea și caracterul lor cumulativ”.

„Noile autorități aflate la guvernare au avut ca obiectiv declarat slăbirea Justiției”

„Încă de la începutul mandatului noilor autorități aflate la guvernare, începând din iulie 2025, un obiectiv declarat în mod deschis a fost slăbirea, până la eliminarea efectivă, autonomiei financiare şi a independenței puterii judecătoreşti.

Acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri care afectează remuneraţia şi pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, recrutarea şi capacitatea instituțională a puterii judecătoreşti gestiona resursele necesare exercitării funcției sale constituționale. Pentru a obține sprijinul public pentru o asemenea intervenție structurală, actori politici, instituții mass-media afiliate şi organizații ale societății civile cu abordare similară au desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută şi coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească.

Campania s-a concentrat inițial asupra unor pretinse privilegii financiare și a fost ulterior extinsă pentru a include acuzații de corupție sistemică generalizată și abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători şi conducători de instituții, încercări de modificare a guvernanței, a structurilor reprezentative şi a conducerii puterii judecătoreşti, propuneri privind proceduri excepționale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum şi măsuri legislative și administrative care afectează inamovibilitatea, remunerația, pensiile, recrutarea, personalul, resursele și autonomia financiară, toate convergând într-o direcţie comună.

Analizate separat, măsurile individuale și campaniile mediatice au depășit adesea linia roşie a loialității constituționale şi au mers dincolo de dezbaterea politică obişnuită, politica bugetară sau reforma instituţională. Analizate împreună, în succesiunea, intensitatea şi direcția lor comună, acestea relevă un risc sistemic.

Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanțe, să slăbească Consiliul Superior al Magistraturii în rolul său de mecanism constituțional de protecție între puterea judecătorească și puterile politice, să diminueze independenţa financiară și operatională a puterii judecătoreşti şi să îi remodeleze arhitectura instituționalä sub influență politică. Viteza, amploarea şi simultaneitatea acestor evoluții sunt esențiale.

Ele nu reprezintă o succesiune de controverse fără legătură între ele, ci un model concentrat de presiune instituțională, al cărui efect cumulativ este capabil să slăbească una dintre cele trei puteri ale statului, să modifice sistemul de echilibru şi control reciproc şi să pună în pericol garanțiile de care depind democrația, drepturile fundamentale şi aplicarea efectivă a dreptului Uniunii. Hotărârea anexată formulează expres această concluzie la paragrafele 132-1341.

Adresa CSM către Comisia Europeană menționează și demersurile întreprinse până în prezent:

• La 9 iunie 2026, adunările generale ale judecătorilor din toate cele 239 de instanţe și de la fiecare nivel de jurisdicție au adoptat propriile hotărâri. Toate cele 239 de adunări generale ale curţilor de apel, tribunalelor și judecătoriilor (cu o singură excepţie) au adoptat, ca primă și principală constatare, faptul că „denunţă degradarea continuă а statului de drept în România prin încercarea susținută a puterii politice de a subordona justiția”.
• În acelaşi context instituțional, Secţia pentru judecători a adoptat Hotărârea nr. 1348 în de de cadrul procedurii prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Procedura prevăzută de art. 23 alin. (1) are caracter protecţie şi declarativ, nu jurisdicțional, disciplinar, punitiv sau normativ.

„Puterea judecătorească din România recunoaște pe deplin și salută necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice şi a reformelor fundamentate pe date și dovezi. În acelaşi timp, este necesar să fie evaluată nevoia de a proteja puterea judecătorească împotriva CSM.

„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei” (art. 133 alin.1 din Constituţie, republicată) presiunii politice coordonate și de a-i păstra capacitatea de a acționa independent.

Subliniem că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum şi a echilibrului constituțional, inclusiv a garanțiilor instituţionale şi financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcționa.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii rămâne la dispoziția Comisiei pentru a furniza documentația care stă la baza Hotărârii, materialele statistice și orice clarificări suplimentare necesare”, arată CSM în demersul său.