Cum ar putea Iașiul să devină port fluvial. Un vechi proiect care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, readus în discuție

„Este un proiect de importanță europeană geostrategică, geoeconomică. Europa ar avea disponibilitățile investiționale necesare și capacitatea tehnică, problema este ca acest proiect să devină un proiect de țară, un proiect al estului Europei, «East Gate», ca să vorbim în termeni foarte actuali”, a afirmat Butnariu în cadrul unui podcast.

Butnariu a explicat că proiectul urmărește dezvoltarea unui coridor de transport pe apă, care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, prin amenajarea râului Prut pentru navigație și conectarea acestuia la rețeaua de transport pe apă, potrivit Ziarul de Iași.

O rută de 2.000 de kilometri

Potrivit calculelor prezentate de el în cadrul podcastului, traseul maritim actual de la Suez la Gdańsk are aproximativ 8.000 de kilometri. Ruta propusă ar însuma 2.000 de kilometri de la Suez la Constanța și alți 2.000 de kilometri pe coridorul navigabil până la Gdańsk.

Butnariu susține că noua rută ar reduce astfel la jumătate distanța de transport. El a mai spus că dezvoltarea coridorului ar permite scurtarea traseelor comerciale și ar contribui la extinderea rețelei europene de transport pe căile navigabile interioare.

„Râul Prut este râul din Europa care oferă cele mai bune oportunități din această perspectivă. Nu e suficient doar să modernizăm canalele navigabile din Germania și din Franța, trebuie să venim cu aport de kilometri. Iar Râul Prut nu presupune altceva decât o amenajare de câteva miliarde de euro și vine cu un aport de 500 km navigabili la rețeaua navigabilă a Uniunii Europene”, a afirmat el.

Iași, posibil port fluvial

Un element important al proiectului pentru regiunea Moldovei este includerea municipiului Iași în planul viitoarei rețele de navigație. Potrivit lui Butnariu, orașul ar putea deveni port fluvial prin conectarea Prutului la râurile Bahlui și Jijia.

„Deja un canal între Jijia și Bahlui este făcut de pe vremuri”, a amintit el, adăugând că prima etapă ar trebui să vizeze amenajarea sectorului dintre Galați și acumularea Stânca-Costești, iar navigația ar putea deveni posibilă în următorii șapte-opt ani.

Proiectul nu vizează doar transportul de mărfuri cu nave de mari dimensiuni. Butnariu a vorbit și despre utilizarea barjelor, cu o capacitate de 500-1.000 de tone, precum și despre beneficiile pe care amenajarea râului le-ar putea aduce în gestionarea resurselor de apă, prevenirea inundațiilor, combaterea secetei și dezvoltarea sistemelor de irigații.

„Valea Prutului ar trebui să devină bogăția României în legumicultură”, a spus acesta.

O idee veche din anii 1920

Ideea unui asemenea coridor navigabil datează de la începutul anilor 1920. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus la Legația Polonă în decembrie 1921, iar în 1927 Polonia a elaborat primul proiect tehnic pentru o astfel de lucrare. Inițiativa nu a fost însă continuată, pe fondul izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.

El susține că a prezentat proiectul de navigație extracarpatică de la Gdańsk până la Galați – Constanța reprezentanților autorităților regionale și municipale, precum și conducerii Portului Gdańsk, în cadrul unui forum desfășurat în Polonia, cu aproximativ o lună înaintea înregistrării interviului.

Inițiativa are și o dimensiune transfrontalieră, în condițiile în care amenajarea râului Prut ar implica România și Republica Moldova, cu perspectiva extinderii cooperării către Ucraina.

Un proiect similar inițiat de Republica Moldova

Butnariu a invocat și un exemplu din Republica Moldova, unde, potrivit acestuia, autoritățile au alocat 12 milioane de euro din fonduri europene pentru curățarea râului Prut și facilitarea navigației cu ambarcațiuni mici pe sectorul dintre Giurgiulești și zona Cahul.

„Este un efort mic, dar e nevoie de voință politică pentru a pune în valoare estul României și Republica Moldova”, a spus el, potrivit sursei citate.

Președintele CCI Iași crede că dezvoltarea infrastructurii de transport și a conexiunilor economice cu Republica Moldova și Ucraina ar putea consolida poziția Iașului în regiune.

„Iașul are o oportunitate istorică să devină al treilea pol de dezvoltare al țării, fiind zonă geostrategică și bază de plecare pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea Moldovei”, a afirmat Paul Butnariu.