De ce scade prețul aurului și ce înseamnă acest lucru pentru investitori

Potrivit lui Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România, această scădere a prețului la aur nu este determinată atât de conflictul în sine, cât de impactul acestuia asupra resurselor globale esențiale și de nevoia crescută de lichiditate.

„Orientul Mijlociu joacă un rol critic în comerțul global”, explică Dima. „Prin Strâmtoarea Ormuz se tranzitează zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, 25% din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În unele categorii, concentrarea este și mai ridicată – de exemplu, 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 20% din amoniac.”

Statele din regiune depind în mare măsură de aceste resurse pentru stabilitatea lor economică:

• Qatar: petrol și GNL (55% din PIB), îngrășăminte (10%), dependență totală 65%
• Arabia Saudită: petrol (45% din PIB), îngrășăminte (10%), total 55%
• Emiratele Srabe Unite: petrol și gaze (35%), îngrășăminte/chimicale (5%), turism (10%), comerț și logistică (20%)

În momentul în care veniturile din aceste sectoare scad semnificativ, guvernele sunt nevoite să continue cheltuielile pentru a menține funcționarea economiilor. În astfel de situații, acestea apelează la cele mai lichide active: aurul de investiții.

„Dacă o economie pierde 50-70% din venituri, dar trebuie să continue să funcționeze, începe să își folosească rezervele. Iar cel mai lichid și căutat activ în astfel de momente este aurul. Acesta este exact motivul pentru care băncile centrale îl dețin, pentru perioade de criză”, a adăugat Victor Dima.

Acesta mai spune că același principiu se aplică și la nivel individual: atunci când veniturile sunt afectate, oamenii apelează la economiile lor.

În mod interesant, România urmează un trend diferit. Cererea pentru aur de investiții rămâne ridicată, clienții nefiind orientați spre vânzare, ci dimpotrivă, își cresc expunerea și profită de nivelurile mai scăzute ale prețului.

„Aurul de investiții reprezintă o formă de asigurare împotriva șocurilor geopolitice și macroeconomice. Scăderea actuală este temporară, iar potențialul pe termen lung rămâne intact. Estimarea mea este că aurul va depăși pragul de 10.000 de dolari pe uncie”, a concluzionat Victor Dima.

Prețul metalelor prețioase, pe măsură ce tensiunile dintre SUA și Iran se atenuează

Potrivit celor mai recente date, miercuri, potrivit baha, prețul aurului a urcat la peste 4.500 de dolari, pe măsură ce scăderea prețurilor petrolului a contribuit la diminuarea îngrijorărilor legate de inflația persistentă, în urma rapoartelor conform cărora Washingtonul lucrează la un plan de soluționare a războiului din Orientul Mijlociu.

Activele considerate sigure au început din nou să crească, după ce volatilitatea piețelor, provocată de conflictul din Iran, le-a afectat inițial. Situația s-a mai calmat după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că renunță, pentru moment, la ideea unor atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, motivând că „suntem în negocieri”.

În jurul orei 11:16, ora României, aurul a crescut cu 2% și a ajuns la 4.564,49 dolari pentru o uncie (unitate standard de măsură pentru metale prețioase). Argintul a urcat cu 3,35%, până la 73,66 dolari pe uncie.

Platina a crescut cu 2,88%, ajungând la 1.976,50 dolari pe uncie, iar paladiul s-a apreciat cu 3%, până la 1.457,49 dolari pe uncie.