De ce tinerii din Generația Z din mai multe țări preferă extrema dreaptă: „Vor să se simtă bărbați”

În același timp, în timp ce Partidul Reformist din Regatul Unit se află la egalitate de voturi cu Partidul Laburist, un nou grup de alegători, denumit „tineri radicali”, constituie unul dintre cele mai mari blocuri de vot ale Partidului Reformist, reflectând concentrarea campaniei lui Trump asupra „manosferei” (n.r. masculinosferei) celor din Generația Z în timpul alegerilor din SUA.

„Bărbații au nevoie să simtă că ei sunt la conducere, deoarece modul în care este viața modernă acum, cu tehnologia, modul în care rolurile de gen au fost oarecum schimbate, toate acestea le-au fost luate. De aceea admiră oameni ca Jordan Peterson, pentru că vor să se simtă bărbați”, spune o profesoară într-un interviu publicat de The Guardian.

Fie că este vorba de al doilea mare stat membru al Uniunii Europene sau de state membre mai mici, tinerii alegători par mai receptivi la mesajele de dreapta.

O mie de activiști de extrema dreaptă din mai multe țări europene au organizat un marș la Paris

Tinerii din Australia votează la alegerile federale pentru a împiedica extrema dreaptă să câștige

Franța este un caz deosebit de notabil. RN, care s-a străduit să se distanțeze de rădăcinile sale fasciste, a făcut incursiuni în teritoriul ideologic deținut în mod tradițional de stânga – susținând apărarea drepturilor lucrătorilor, a pensiilor și a calității vieții pentru cetățenii de rând. Cei suficient de tineri pentru a avea în față cariere lungi și nesigure au răspuns în același fel.

Cred că există sisteme de guvernare mai bune decât democrația

Înaintea alegerilor europene de anul trecut, peste 30 % dintre alegătorii Gen Z și-au exprimat intenția de a vota pentru RN. Partidul a reușit să capitalizeze sprijinul generației în timpul alegerilor naționale anticipate din vara aceluiași an, câștigând 32% din voturile tinerilor între 18 și 25 de ani în primul tur.

Aceasta a marcat o dublare a sprijinului din partea acestui grup de vârstă în comparație cu alegerile prezidențiale din 2022.

Schimbarea ar putea avea legătură cu deziluzia. Un studiu realizat în Franța a sugerat că 31% dintre tinerii sub 35 de ani cred că există sisteme de guvernare mai bune decât democrația. Acesta este un procent mai mare decât cel al respondenților din alte grupe de vârstă. Abia jumătate dintre tinerii sub 35 de ani au fost de acord că votul este o modalitate eficientă de a-și exprima nemulțumirea.

O situație similară se regăsește și în Germania. La trei alegeri regionale desfășurate anul trecut, unul din trei germani sub 34 de ani a votat pentru Alternative für Deutschland (AfD), partid pe care autoritățile germane îl clasifică parțial drept extremist. La alegerile locale din Belgia, în octombrie, 22% dintre alegătorii din generația Z din Flandra au susținut partidul naționalist flamand Vlaams Belang (VB).

Pandemia a avut un impact profund

Genul are și el un rol în rândul tinerilor, cu un număr mai mare de bărbați decât de femei care se orientează către dreapta în multe dintre aceste alegeri.

Pandemia a avut și ea un impact profund, în multe privințe. Extrema dreaptă a profitat de îngrijorările legate de securitatea socio-economică. De exemplu, partidul Rassemblement National (RN) din Franța a propus eliminarea impozitului pe venit pentru persoanele sub 30 de ani.

Această schimbare, deși vizibilă, nu este una copleșitoare. Cei mai mulți tineri – la fel ca restul electoratului – rămân fideli unei game variate de partide centriste. Există și câteva excepții: în Italia, verzii au înregistrat un rezultat bun la alegerile europene, iar în Danemarca, partidul de stânga ecologistă Socialistisk Folkeparti, fondat în 1959, a câștigat un mandat în plus.

Partidele de centru-stânga din alte țări speră să aibă parte de aceeași șansă, într-un 2025 care se anunță cu noi provocări electorale.