De ce vrea Trump, de fapt, Groenlanda și ce îl împiedică

Declarațiile lui Trump și ale consilierilor săi de vârf au provocat alarmă în capitalele europene, generând unele dintre cele mai dure reacții ale lor din ultima perioadă și un avertisment fără precedent din partea Danemarcei: o acțiune militară ar pune capăt NATO. Totul vine la câteva zile după ce Statele Unite l-au capturat militar pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, scrie Washington Post.

De ce este Groenlanda atât de atractivă pentru Trump

Cu resurse naturale uriașe neexploatate, populație redusă și o poziționare strategică în Arctica, Groenlanda a fost o preocupare recurentă pentru Trump încă din primul său mandat, când a lansat ideea ca SUA să cumpere insula de la Danemarca. Răspunsul Danemarcei a fost un refuz categoric.

Insula are zăcăminte de diamante, grafit, litiu, cupru, nichel și galiu. Tot aici se găsesc petrol și metale rare precum neodim și disproziu, domenii în care China și Rusia domină producția globală.

Trump îl invită pe președintele Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă după amenințări militare

Vance critică Danemarca și Europa pe tema securității Groenlandei

Groenlanda, parte geografic a Americii de Nord, se află într-o zonă strategică numită GIUK Gap (Groenlanda–Islanda–Marea Britanie), esențială pentru monitorizarea mișcărilor navale ruse în Atlanticul de Nord. Weekendul trecut, Trump a susținut că zona este „acoperită” de nave ruse și chineze. Oficialii europeni au respins afirmația, spunând că, deși activitatea Moscovei și Beijingului crește, nu există un val masiv de operațiuni lângă Groenlanda.

Statele Unite au deja o bază militară majoră pe insulă, Pituffik Space Base (fostă Thule), construită la începutul Războiului Rece și folosită în misiuni de apărare antirachetă și supraveghere spațială.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis marți că preluarea Groenlandei este „o prioritate de securitate națională” și un element cheie de descurajare în Arctica. „Președintele și echipa sa analizează o gamă largă de opțiuni pentru acest obiectiv strategic, iar utilizarea armatei americane este întotdeauna o opțiune la dispoziția comandantului suprem”, a spus ea.

Luni seară, secretarul de stat Marco Rubio le-a spus legislatorilor, într-un briefing cu ușile închise, că retorica dură face parte dintr-o strategie mai amplă de a presa Danemarca să vândă teritoriul.

Cum a reacționat Danemarca

Groenlanda aparține Danemarcei de peste 300 de ani, inițial ca o colonie, iar din 1953 ca teritoriu autonom. În 2009, prin Actul Autonomiei Extinse, insula a primit mai multă autoguvernare, însă apărarea și politica externă rămân competențe daneze.

În primul mandat al lui Trump, planurile privind achiziționarea Groenlandei au tensionat relațiile diplomatice. La revenirea sa la Casa Albă, discuția s-a reaprins, iar Danemarca a repetat ferm poziția: insula nu este de vânzare. În același timp, Copenhaga și Nuuk au spus că sunt dispuse să colaboreze cu Washingtonul pentru consolidarea prezenței militare americane și pentru posibile investiții în minerit. Danemarca afirmă că a crescut cu 13,7 miliarde de dolari cheltuielile pentru securitatea în Arctica anul trecut.

După operațiunea din Venezuela, Trump a declarat: „Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”.

Premierul danez Mette Frederiksen a reacționat direct la ideea unei intervenții armate americane:
„Dacă Statele Unite aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește. inclusiv NATO și securitatea asigurată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a spus ea.

Mai multe state europene, precum Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie, au semnat o declarație comună în sprijinul Danemarcei, afirmând că „inviolabilitatea frontierelor” este un principiu fundamental și că „Groenlanda aparține poporului său”. Poziția a fost susținută și de Canada și Olanda.

Ce cred locuitorii Groenlandei

Două sondaje publicate anul trecut în presa locală și daneză arată că o majoritate covârșitoare a groenlandezilor se opune anexării de către Statele Unite. În același timp, mulți susțin ideea independenței de Danemarca.

Groenlanda are circa 57.000 de locuitori, în proporție de aproximativ 90% inuiti, și dreptul legal de a declara independența.

În interviuri acordate Washington Post, localnicii au spus clar că „pământul nu este de vânzare”. Conducătorii insulei afirmă că sunt deschiși la investiții, dar nu la schimbarea suveranității.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a îndemnat populația la calm: „Nu suntem într-o situație în care credem că ar putea avea loc o preluare peste noapte. De aceea insistăm asupra unei cooperări bune.” El a subliniat că Statele Unite „nu pot pur și simplu să cucerească Groenlanda”.