Descoperirea care ar putea dovedi că a existat odată viață pe Marte

Oamenii de știință au descoperit mici formațiuni de minerale neobișnuite în rocile bogate în argilă de la marginea craterului Jezero, un lac antic alimentat odinioară de sistemele fluviale marțiene și locul de explorare al roverului Perseverance al NASA.

Aceste formațiuni în formă de „pete de leopard” au fost salutate ca un potențial semn al existenței vieții microbiene în trecut, datorită asemănării lor cu urmele lăsate de microorganismele de pe Pământ, potrivit Independent.

Juriul încă nu a decis dacă acestea sunt într-adevăr semne de viață, dar această descoperire a reaprins discuția despre existența anterioară a vieții pe Marte și posibilitatea ca aceasta să existe și astăzi acolo.

E nevoie de multe dovezi diferite pentru a răspunde la această întrebare, dar există precedente pentru a considera anumite medii marțiene ca fiind locuibile în prezent.

Pământul și Marte erau relativ similare la început, dar această similitudine nu a durat mult. Ambele aveau atmosfere și câmpuri magnetice care ofereau o oarecare protecție împotriva radiațiilor nocive provenite de la Soare, precum și corpuri de apă lichidă la suprafață. Știm că aceste condiții au dus la apariția vieții pe Pământ, deci este posibil ca același lucru să se fi întâmplat și pe Marte.

În timp ce viața pe Pământ începea să înflorească, Marte și-a pierdut câmpul magnetic odată cu răcirea nucleului său. Acest lucru a expus planeta la razele solare nocive, care au început să erodeze atmosfera. Pe măsură ce atmosfera a dispărut, suprafața marțiană a devenit mai rece și mai uscată, transformându-se în cele din urmă în deșertul înghețat pe care îl cunoaștem astăzi.

Unde ar putea fi viața pe Marte

Locațiile posibile pentru viața microbiană marțiană includ peșteri, în interiorul sau sub calotele de gheață de la poli sau adânc sub pământ. Toate aceste medii au analogii pe Pământ care găzduiesc microorganisme. Deci, nu este exagerat să considerăm că, dacă viața a început pe Marte, ar putea încă să reziste în aceste nișe extreme.

Poate că cea mai plauzibilă dintre acestea este subteranul, subsolul marțian. Extinzându-se de la câțiva metri la câțiva kilometri adâncime, se consideră că este cel mai stabil și mai longeviv habitat potențial al planetei.

În timp ce suprafața a fost rece, uscată și, în general, inospitalieră pentru o mare parte din istoria marțiană, subsolul adânc ar fi putut oferi condiții mai favorabile. Pe Pământ, biosfera adâncă – viața care supraviețuiește sub suprafață – oferă o comparație utilă.

O parte substanțială a vieții microbiene de pe Pământ există sub pământ, supraviețuind în fisurile din roci. Aceste ecosisteme sunt dominate de litoautotrofe, microorganisme care obțin energie hrănindu-se cu aceste roci. Metanul, un potențial produs secundar al unor obiceiuri alimentare ale litoautotrofelor, a fost detectat chiar și pe Marte. Dar există multe modalități de a genera metan sub pământ fără viață, așa că, în acest moment, acest lucru nu ne spune prea multe.

Factorii existenței unei biosfere adânci

Potențialul unei biosfere adânci depinde de factori precum disponibilitatea apei lichide, o sursă de energie, spațiu de locuit și temperaturi tolerabile. Există dovezi posibile ale existenței apei lichide sub suprafața planetei Marte, dar acest lucru este încă în dezbatere.

Aceasta ar facilita reacțiile chimice cunoscute sub numele de reacții apă-rocă, care generează energie pentru microbii care trăiesc acolo. Datorită gravitației mai slabe, rocile de pe Marte pot fi mai puțin comprimate decât cele de pe Pământ și rămân mai poroase la adâncime, oferind spațiu pentru microbii care trăiesc acolo.

În același timp, Marte produce mai puțină căldură din interiorul său, ceea ce înseamnă că temperaturile potrivite pentru viață s-ar putea extinde la o adâncime de aproape două ori mai mare decât pe Pământ.

Semne de viață astăzi

În prezent, nu există dovezi concludente ale existenței vieții pe Marte. „Petele de leopard” ale NASA sunt cele mai promițătoare semne pe care le avem, dar acestea sunt încă neconcludente. Dacă astăzi există viață pe Marte, este aproape sigur că nu este răspândită ca pe Pământ – sondele și roverele noastre ar fi observat-o.

Viitorul rover ExoMars Rosalind Franklin al Agenției Spațiale Europene (ESA) va putea fora până la doi metri sub suprafața marțiană. Acest lucru va oferi șansa de a studia subsolul superficial al planetei Marte, care ar putea conține microorganisme vii. Dar acesta este doar începutul, majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că va trebui să se sape și mai adânc.

Forarea la adâncime pe Pământ este încă o provocare uriașă și sunt atât de multe lucruri pe care nu le știm despre viața din subsolul propriu. Sondarea subsolului adânc al planetei Marte va fi o provocare științifică și inginerească majoră, dar una care ar putea deține cheia descoperirii vieții marțiene existente.