Epuizarea personalului din spitale: DSP Timiș propune strategii de combatere

Strategia propusă de DSP Timiș urmărește identificarea cauzelor burnout-ului și implementarea unor măsuri concrete pentru protejarea sănătății ocupaționale a personalului medical din județ. În acest sens, medicii din Timiș au participat deja la o conferință susținută marți.

În cadrul conferinței s-a desfășurat o dezbatere profesională online dedicată fenomenului burnout în sistemul medical. La eveniment au participat manageri de spitale, directori medicali, psihologi, medici și reprezentanți ai instituțiilor partenere.

Nu este singura conferință de acest gen pe care specialiștii în sănătate din Timiș o plănuiesc. Miercuri, DSP Timiș a anunțat că, în perioada următoare va avea loc o întâlnire „de follow-up”, la care vor fi invitați – pe lângă manageri sanitari, cadrele medicale şi psihologi – și reprezentanţi juridici, specialişti în resurse umane, securitate şi sănătate în muncă.

Potrivit comunicatului publicat miercuri de DSP Timiș, scopul întâlnirii este acela „de a defini clar proceduri operaţionale, responsabilităţi instituţionale, cadre de raportare şi mecanisme legale de protecţie pentru personalul medical”.

• elaborarea unui Ghid judeţean de prevenire a burnout-ului;
• constituirea unui Grup de Lucru DSP – Colegiul Medicilor – Colegiul Psihologilor;
• recomandarea de evaluări psihologice periodice în toate unităţile sanitare;
• elaborarea anuală a unui Raport judeţean privind sănătatea ocupaţională;
• iniţierea unui centru pilot pentru prevenirea burnout-ului în judeţul Timiș.

Inițiativa DSP Timiș de combatere a burnout-ului personalului din instituțiile medicale, vine în urma cazului tragic al Ștefaniei Szabo, director medical la Spitalul de Urgență din Buzău, care a fost găsită moartă în camera de gardă, la doar 37 de ani. Decesul femeii a venit în urma cumulării a numeroase gărzi şi perioade lungi de lucru, generând un semnal de alarmă asupra fenomenului de epuizare profesională.

În Iași, doi medici rezidenți, dar și un brancardier au murit, la Spitalul „Sfântul Spiridon”, în contextul programelor excesive de lucru, dar și a lipsei pauzelor adecvate.

„Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semnal de alarmă al unui sistem suprasolicitat. Dacă vrem să avem grijă de pacienţi, trebuie să începem prin a avea grijă de cei care îi îngrijesc”, a precizat psihologul Teodor Voicu, preşedintele Colegiului Psihologilor din România – Filiala Timiș, cu prilejul primei conferințe despre Burnout.

„În spatele fiecărui act medical stă un om care lucrează sub presiune. Este momentul ca burnout-ul să fie recunoscut ca risc real în practica medicală şi tratat cu aceeaşi seriozitate ca orice altă problemă de sănătate.”, a subliniat prof. dr. Pantea Stelian, președintele Filialei din Timiș a Colegiului Medicilor din România.

Psihologii atrag atenția că există tot mai multe cadre medicale care ajung la epuizare, după ani de solicitare continuă. Specialiștii în sănătate mintală spun că „este nevoie de evaluări psihologice periodice, de spații reale de dialog și de politici instituţionale care să protejeze sănătatea emoţională a personalului medical”.

Principalele cauze ale burnoutului din instituțiile medicale includ suprasolicitarea personalului, lipsa resurselor umane, procedurile administrative oneroase, comunicarea deficitară între structuri şi absenţa programelor instituţionalizate de suport psihologic.