Nicușor Dan a descris confruntarea cu George Simion nu doar ca pe o simplă cursă electorală, afirmând că: „Nu va fi o confruntare între două persoane, ci între o orientare a României pro-occidentală și una ostilă și anti-occidentală. De aceea, fac apel la toți românii să fie parte din această bătălie”, a adăugat el. În prima rundă de vot, Simion a adunat 41% din voturi, în timp ce Dan a strâns 21%, devansându-l la limită pe Crin Antonescu, reprezentantul coaliției de guvernare. Acest rezultat a cauzat retragerea din funcție a prim-ministrului Marcel Ciolacu și a determinat destrămarea alianței politice pro-occidentale care deține puterea.
Dan a evidențiat faptul că țelurile sale primordiale constau în eradicarea corupției și refacerea statului, declarând: „Drumul meu este garanția onestității și perseverenței cu care voi acționa în fiecare zi ca președinte. Principalul problemă a României este corupția, răspândită la toate nivelurile și prezentă în sectoare cheie precum fiscalitatea, construcțiile și defrișările”. Totodată, a criticat influența politicului în administrația publică și a susținut necesitatea unui sistem judiciar autonom, afirmând: „Trebuie să facem o Românie a justiției, nu a dezbinării”.
Spre deosebire de George Simion, a cărui poziție contravine sprijinului militar acordat Ucrainei și care manifestă criticism față de UE, Dan și-a reiterat dedicarea pentru colaborările cu statele occidentale, declarând: „România trebuie să rămână pe calea alianței occidentale. Voi păstra parteneriatul special cu SUA și voi susține un program de reînarmare europeană, cu creșterea cheltuielilor militare la 3,5% din PIB până în 2030”.
Chiar și cu o diferență de aproape 2 milioane de sufragii față de scorul obținut de Simion, Dan își păstrează optimismul, afirmând: „„Sunt convins că vom reuși, împreună cu forțele politice pro-europene, să găsim puncte de convergență pentru a avansa soluții la crizele care ne așteaptă. Interesul național trebuie să aibă prioritate”, a conchis el.
Scrutinul din data de 18 mai este privit ca fiind vital pentru traiectoria viitoare a României în deceniile următoare, într-un cadru european influențat de extinderea mișcarilor populiste și a provocărilor geopolitice majore, mai adaugă La Stampa.