Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin este pregătit să oprească războiul: „În acest moment, nu. Trebuie să continuăm sancțiunile”

Întrebat direct dacă Rusia este pregătită „cu adevărat” să negocieze pentru încheierea războiului, Nicușor Dan a răspuns scurt:

„În acest moment, nu.”

Președintele a continuat spunând că statele occidentale trebuie, în opinia sa, să mențină actuala strategie de sprijin pentru Ucraina și de presiune asupra Rusiei.

„Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să impunem sancțiuni Rusiei”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului consideră că situația economică a Rusiei poate deveni unul dintre factorii care să determine Moscova să își schimbe poziția.

„Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”, a spus președintele.

Noi tentative diplomatice, dar fără un acord

Declarațiile lui Nicușor Dan vin într-un moment în care Statele Unite încearcă din nou să găsească o formulă de negociere între Moscova și Kiev.

Eforturile de mediere conduse de Washington au rămas blocate timp de mai multe luni. La începutul lunii septembrie, administrația Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a încerca relansarea procesului. Kremlinul a transmis ulterior că nu exclude reluarea discuțiilor tripartite Rusia-Ucraina-SUA, însă până acum nu a fost obținut un progres decisiv.

La New York, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat pe 22 septembrie inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice.

Zelenski a afirmat după întâlnire că Ucraina este dispusă să accepte diferite formule pentru oprirea reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor energetice. În același timp, atacurile aeriene ale celor două părți au continuat, iar un acord general privind încetarea războiului rămâne departe.

Presiune economică asupra Rusiei

Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de nivelul de 1,6% planificat inițial. Guvernul rus a majorat taxele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operațiunile militare și apărarea aeriană.

Moscova intenționează să se împrumute mai mult decât estimase inițial, iar costurile de finanțare au crescut pe fondul dobânzilor ridicate. În același timp, veniturile mai mari obținute din petrol oferă Kremlinului în continuare o sursă importantă de finanțare.

Occidentul încearcă să crească presiunea asupra acestor venituri. Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet amplu de sancțiuni care vizează industria energetică și de apărare a Rusiei, precum și așa-numita „flotă din umbră” utilizată pentru exportul petrolului în pofida restricțiilor occidentale. Kremlinul susține, la rândul său, că sancțiunile suplimentare îngreunează procesul de negociere.

Nicușor Dan: România trebuie să continue să sprijine Ucraina

În interviul pentru CNN, președintele a insistat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare.

„Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim”, a spus Nicușor Dan.

România a avut un rol important atât în sprijinirea refugiaților ucraineni, cât și în tranzitul mărfurilor și cerealelor din Ucraina, în special după ce atacurile rusești au redus capacitatea Kievului de a utiliza unele dintre propriile porturi.

Importanța rutelor de la Dunăre a crescut din nou în 2026. În august, Rusia a atacat infrastructura portului ucrainean Ismail, aflat în apropierea frontierei române, într-un moment în care exporturile ucrainene erau deja afectate de problemele de securitate din Marea Neagră.

Problema interceptoarelor și a apărării aeriene

Nicușor Dan a atras atenția și asupra unei alte probleme cu care se confruntă Ucraina și statele europene: numărul insuficient de interceptoare pentru apărarea antiaeriană.

Potrivit președintelui, problema nu ține doar de disponibilitatea statelor de a furniza Ucrainei astfel de sisteme, ci și de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de repede muniție și interceptoare.

„Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.

Necesitatea unor capacități suplimentare de apărare aeriană a devenit și mai presantă pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete. Reuters relata pe 22 septembrie că Moscova a început să utilizeze pe scară mai largă inclusiv drone Shahed cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai dificil de interceptat cu mijloacele folosite împotriva variantelor clasice.