Video Persoanele cu dizabilităţi protestează în faţa Ministerul Muncii: Nu vrem să fim asistaţi social

Peste 200 de persoane cu dizabilităţi protestează, marţi, în faţa Ministerului Muncii, ei spunând că sunt nemulţumiţi că Unităţile Protejate Autorizate vor fi desfiinţate, de la 1 septembrie, din cauza OUG 60/2017, iar firmele nu vor mai achita taxa de handicap către ONG-uri.

879 afişări

„Guvernul a adoptat OUG 60/2017, prin care activitatea Unităţilor Protejate Autorizate este profund afectată. De la 1 septembrie, 2.000 de persoane îşi vor pierde locurile de muncă fiindcă firmele nu vor mai achita taxa de handicap către ONG-uri, ci vor fi obligate să vireze banii direct statului. Aceste persoane cu handicap nu îşi pot găsi un loc de muncă, tocmai acesta era rolul UPA, să ofere persoanelor cu dizabilităţi şansa de a fi productivi, de a munci. Din septembrie, majoritatea acestor organizaţii se vor închide, iar angajaţii vor deveni asistaţi social şi vor trebui să se întreţină cu un ajutor de handicap de câteva sute de lei. Deci, prin această Ordonanţa, Guvernul şi Ministerul Muncii nu au avut altă intenţie decât să facă rost de mai mulţi bani la buget. Noi solicităm să se renunţe la această Ordonanţa”, a explicat directorul Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Diana Chiriacescu.

Diana Chiriacescu a mai spus că Ministerul Muncii susţine că sunt fraude în acest sector, dar nu au făcut niciodată un control, deşi federaţia pe care o conduce a cerut în nenumărate rânduri să se verifice activitatea tuturor Unităţilor Protejate.

„Pur şi simplu au preferat să închidă sectorul cu totul. Consecinţele sunt mult mai grave, pt că aceste Unităţi Protejate nu doar că ofereau un loc de muncă pentru 2.000 de persoane cu dizabilităţi, dar acestea ofereau şi servicii sociale petru alte câteva zeci de mii de persoane”, arată sursa citată.

Între protestatari se numără şi Alexandru Flavian Crăciun, care, deşi de 10 ani se află în scaun cu rotile, practică tenis de performanţă. El spune că cei de la putere îl condamnă să fie asistat social, prim măsurile legislative adoptate.

„Am 30 de ani, de 10 ani sunt în scaunul cu roţile şi practic de aproape opt ani tenis de performanţă. Am şi un ONG, o Unitate Protejată, iar de la întâi septembrie va trebui să dau afară toţi angajaţii, pentru că Ordonanţa de Urgenţă, practic, nu ne mai da dreptul să muncim. Nu vrem să devenim asistaţi social, eu vreau să muncesc. Ministerul Muncii şi Guvernul României ne condamnă să fim nişte asistaţi social, să stăm în casă şi să ne plângem de milă că suntem persoane cu dizabilităţi”, a spus Alexandru Flavian Crăciun.

Tânărul a povestit că la 19 ani a medicii l-au operat la coloană, dar intervenţia chirurgicală nu a reuşit, iar de atunci a rămas imobilizat.

„La doi ani după acel moment am început să practic sportul de performanţă, să joc tenis. După câţiva ani am înfiinţat un ONG, care are acum 40 de membri şi are rolul de a-i ajuta pe oamenii cu dizabilităţi, prin sport, să îi reintegrăm. Am investit peste 20.000 de euro într-un turneu de tenis destinat persoanelor cu dizabilităţi, care a avut loc la Piteşti. Banii au venit exclusiv de la firmele din judeţul Argeş, prin această taxă de solidaritate. Din septembrie, această finanţare dispare total, iar firmele nici măcar nu îşi mai permit să acorde sponsorizări, pentru că statul va percepe o sumă dublă. Am făcut un calcul cu reprezentanţi ai Consiliului Oamenilor de Afaceri din Argeş, şi a rezultat că lunar vor achita către bugetul de stat 15 milioane de euro. Aceşti bani unde se duc?! Îmi va da mie statul vreun leu pentru programe de reintegrare a persoanelor cu dizabilităţi? Ne ia cu două mâini şi ne da înapoi cu un deget. Din ianuarie, ne vor creşte indemnizaţiile cu 200 de lei, dar nouă ne-a tăiat dreptul la muncă din septembrie. Dar pe mine nu mă interesează asta, eu sunt persoană activă, vreau să muncesc, nu să fiu asistat social”, mai spune sursa citată.
Pe de altă parte, Ministerul Muncii arată că Guvernul României nu a adoptat niciun act normativ prin care Unităţile Protejate Autorizate (UPA) să fie desfiinţate şi nici nu a îngrădit accesul acestora la contracte rezervate cu instituţiile de stat.

„Menirea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, prin creşterea obligaţiei de plată, de la 50% la 100% din salariul minim brut pe ţară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată, de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajaţi, în cazul în care aceştia nu angajează cel puţin 4% persoane cu dizabilităţi din numărul total de lucrători”, conform reprezentanţilor ministerului.

Anterior Ordonanţei nr. 60/2017, instituţiile cu peste 50 de lucrători care nu angajau cel puţin 4% persoane cu handicap puteau opta în a plăti 50% din salariul minim brut pe ţară, aferent numărului de persoane cu dizabilităţi neangajate, către stat sau a cumpăra produse de la Unităţile Protejate Autorizate.

„Instituţiile pot încheia, în continuare, contracte cu Unităţile Protejate Autorizate, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinaţie specială, ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilităţi. Cu titlu de exemplu, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are un contract încheiat cu o Unitate Protejată Autorizată, pentru servicii de curăţenie, contract care este menţinut şi după apariţia OUG nr. 60/2017.Sumele astfel colectate vor fi folosite, în mod direct, pentru mărirea considerabilă a prestaţiei sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilităţi din România”, arată Ministerul Muncii.

Concret, precizează sursa citată, aceeaşi OUG nr. 60/2017 prevede creşteri ale prestaţiei sociale în două trepte, de la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Cele mai mari creşteri, de 135%, sunt pentru copiii cu handicap grav, care primesc astăzi 106 lei/lună (23,5 euro) şi vor primi 250 de lei/lună (55,5 euro) de la 1 ianuarie 2018 şi încă 28% de la 1 iulie 2018, adică 500 de lei/lună (111,1 euro).

Copii cu handicap accentuat, care, în prezent, au o prestaţie socială lunară de 79 de lei (17,5 euro) vor ajunge la 150 de lei (33,3 euro) la 1 ianuarie 2018 şi 175 lei (38,8 euro) la 1 iulie 2018. Şi adulţii cu handicap grav vor beneficia de creşteri ale prestaţiei sociale, de la 340 de lei (75,5 euro), la 450 de lei (100 de euro) şi 500 de lei (111 euro), la i ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Adulţii cu handicap accentuat, care primesc, în prezent, 272 de lei/lună (60,4 euro), vor ajunge la 350 de lei/lună (77,7 euro) la 1 ianuarie 2018 şi la 375 lei/lună (83,3 euro) la 1 iulie 2018.

„Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în urma cărora s-a constatat că actuala legislaţie nu şi-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unităţi Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap şi 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilităţi. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilităţi, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă”, potrivit Ministerului Muncii.

Mai mult, susţin reprezentanţii instituţiei, dintre cele 732 de unităţi protejate autorizate, 181 au un singur angajat cu dizabilităţi, iar 172 au mai puţin de trei. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilităţi au o normă de lucru de cinci ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societăţile i-au angajat doar pentru a deveni UPA si a avea un regim preferential, iar banii obţinuţi din contractele astfel încheiate nu aduc beneficii reale şi persoanelor cu dizabilităţi. O altă practică descoperită a fost aceea de a înfiinţa aşa-numite secţii protejate în cadrul societăţilor comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu 2 ore/săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activităţi comerciale mascate.

Dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 persoane cu dizabilităţi angajate în 280 de unităţi protejate, în 2016 erau autorizate 732 de unităţi protejate cu un număr de 2021 persoane cu dizabilităţi angajate. În timp ce numărul unităţilor protejate a s-a triplat în perioada 2008-2016, numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puţin de 1.000 de salariaţi.

„Nu în ultimul rând, unităţile protejate au deviat de la scopul iniţial şi prin faptul că nu efectuează activităţi de producţie, prin care să valorifice real aptitudinile şi competenţele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizează activităţi de intermediere de bunuri. În plus, anvelopa financiară la care aveau acces unităţile protejate şi care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilităţi în firme şi instituţii publice era de 430.305.000 lei (aproximativ 100 milioane de euro). Mai mult, dacă împărţim această sumă la cele 2021 persoane cu dizabilităţi din unităţile protejate vom obţine valoarea de 220.150 lei, sumă reprezentând o aproximare a finanţelor disponibile anual pentru fiecare persoană cu dizabilităţi inclusiv costul factorilor de producţie. Această sumă nu s-a distribuit către persoanele cu dizabilităţi angajate, ci în câştigurile patronilor care nu au dizabilităţi. În realitate, persoanele cu dizabilităţi angajate au un salariu minim pe economie, corespunzător normei de lucru fracţionate cu care sunt angajate. Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business cu câştiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau preşedinţilor de fundaţii şi organizaţii care nu au o dizabilitate. Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse intre 2 şi 4,5 milioane de euro, conform propriilor rapoarte anuale)”, menţionează sursa precizată.

Mai mult, persoanele cu dizabilităţi sunt decuplate de la procesul de luare a deciziilor în unităţile protejate, făcând rareori parte din conducerea acestor unităţi, ceea ce a dus, practic, la apariţia unor „speakeri” în numele lor, în locul lor şi, cel mai important, fără a-i consulta. În această categorie regăsim patroni care nu sunt nici persoane cu dizabilităţi, nici părinţi ai copiilor sau adulţilor cu dizabilităţi, care, în 90% din cazuri, nu s-au consultat cu persoanele cu dizabilităţi sau cu organizaţii ale persoanelor cu dizabilităţi, înainte de a expune punctul lor de vedere în cadrul unor întalniri cu diverşi factori decizionali.

Măsura decisă de Guvern transpune în practică principiile Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York în 2006 şi ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

„Reiterăm că Unităţile Protejate Autorizate (UPA) nu se desfiinţează, ci beneficiază, în continuare, de posibilitatea de a încheia contracte rezervate cu instituţiile de stat, pe o procedură simplificată de achiziţii publice, tocmai pentru faptul că au angajate persoane cu dizabilităţi.În acest context nu înţelegem abordarea greşită a OUG nr. 60/2017, atâta vreme cât intenţia Guvernului României este tocmai aceea de a oferi şi mai mult sprijin tuturor celor peste 750.000 de persoane cu dizabilităţi”, conchid reprezentanţii ministerului.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici