Războiul din Ucraina a accelerat decizii cheie pentru independența energetică a României, spune un fost ministru al Energiei
Impactul Războiului
„Eram ministru al Energiei și cred că a fost una dintre cele mai solicitante perioade din istoria recentă a acestui portofoliu. Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru ca România nu doar să rămână stabilă energetic, ci să își consolideze bazele spre independența energetică și să prospere”, a notat Virgil Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Fostul ministru a spus că România se afla într-o situație energetică mai bună decât alte state europene, însă a resimțit creșterile de prețuri aferente crizei generate de invazie.
„Europa s-a trezit peste noapte că depinde masiv de un agresor pentru gaze naturale. Mai multe state europene au intrat în panică. România era într-o poziție mai bună: aveam producție proprie de gaze, aveam Cernavodă, aveam hidroenergie. Dar și noi simțeam presiunea prețurilor globale care explodaseră”, spune fostul oficial.
Plafonarea prețurilor
Virgil Popescu a explicat și procesul decizional din acea perioadă: „Atunci am luat decizii rapide, uneori incomode, poate insuficient explicate uneori. pentru că atunci când ai un război la frontieră și o criză energetică fără precedent, te miști repede sau pierzi”.
Printre măsurile adoptate, acesta a amintit schema de plafonare a prețului la energie. „am introdus schema de plafonare și compensare prin OUG 27/2022: 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus și mecanism de protecție pentru companii. Nu am lăsat românii la mila pieței într-un moment de șoc extern fără precedent”, notează fostul oficial.
Proiectele energetice strategice
Potrivit ministrul, începutul Războiului a însemnat și demararea a mai multe proiecte strategice pentru asigurarea independenței energetice.
Acesta menționează deblocarea proiectului Neptun Deep, considerat esențial pentru securitatea energetică a României și a regiunii, relansarea proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și demararea programului de reactoare modulare mici (SMR).
„Am început construcția centralei de la Mintia – aproximativ 1.750 MW, o investiție majoră. Am negociat Coridorul Verde cu Azerbaidjan – cablul submarin de peste 1.100 km care aduce energie regenerabilă din Caucaz spre Europa. am consolidat Parteneriatul Strategic cu SUA în energie: cooperare pentru nuclear (inclusiv tehnologii noi)”, mai spune Virgil Popescu.
„Direcția a fost corectă și pașii făcuți înainte sunt semnificativi. Acum 4 ani, Rusia a crezut că energia e cea mai puternică armă împotriva Europei, dar România a demonstrat că are resursele și voința să nu fie vulnerabilă – și să își construiască bazele spre independența energetică”, conchide fostul ministru.