Tehnologia deepfake permite crearea unor imagini, înregistrări audio sau videoclipuri care pot părea autentice, deși sunt generate sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Potrivit specialiștilor în securitate cibernetică, deepfake-urile pot modifica fețele, vocile și expresiile unei persoane, fiind folosite pentru răspândirea dezinformării, a știrilor false sau pentru afectarea reputației unor persoane. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale face ca aceste materiale să fie din ce în ce mai greu de identificat.
Într-o informare publicată miercuri, experții români în securitate cibernetică recomandă analizarea cu atenție atât a imaginii, cât și a sunetului unui material video pentru identificarea unui posibil deepfake. În cazul înregistrărilor audio, indiciile care pot trăda un fals sunt pauzele nenaturale, întreruperile în voce, tonul robotic sau lipsa intonației, precum și sunetele distorsionate.
În ceea ce privește imaginea, semnele care pot indica un deepfake includ mișcări nenaturale ale feței, o sincronizare slabă între mișcarea buzelor și sunet, fundaluri distorsionate sau nerealiste și umbre incoerente pe față ori pe obiecte.
DNSC recomandă verificarea sursei și a contextului în care apare un material suspect, precum și compararea informațiilor cu surse oficiale. Instituția încurajează utilizarea instrumentelor online, precum căutarea inversă a imaginilor (Google Images, Google Lens), platformele de fact-checking sau aplicațiile care analizează imaginile și videoclipurile pentru a identifica urme de manipulare.
De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu redistribuie materiale atunci când au dubii privind autenticitatea acestora.
Verificarea informațiilor înainte de distribuire este una dintre cele mai eficiente metode de limitare a manipulării și a răspândirii dezinformării în mediul online, explică specialiștii.