Imaginea poetului Nichita Stănescu, în oficii poştale din Bucureşti, din 21 martie

Evenimentul de comemorare a scriitorului Nichita Stănescu este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) şi Poşta Română cu sprijinul Academiei Române – Secţia de Filologie şi Literatură, în cadrul programului cultural "Valorificarea patrimoniului literar naţional în spaţiul public", informează MNLR.

Începând cu 21 martie 2016, va fi omagiat poetul Nichita Stănescu printr-un poster cu una dintre fotografiile în care scriitorul a fost surprins, însoţită de un poem simbol al autorului: "Orfeu în vechea cetate". Acest poster va fi afişat în toate Oficiile Poştale din Bucureşti.

Pe 31 martie se împlinesc 83 de ani de naşterea scriitorului.

Pe parcursul următoarelor etape ale programului cultural, proiectul va fi extins la nivelul întregii ţări, cu alţi scriitori români.

Programul cultural "Valorificarea patrimoniului literar naţional în spaţiul public", iniţiat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi de Poşta Română, îşi propune reevaluarea şi restructurarea permanentă şi continuă a strategiilor de valorificare a patrimoniului literar naţional deţinut, precum şi a scriitorilor şi operelor pe cale de a dobândi valoare de patrimoniu datorită recunoaşterii naţionale şi internaţionale în momentul de faţă.

Acest program cultural a fost lansat oficial pe 29 februarie la sediul Bibliotecii Academiei Române, în cadrul evenimentului "Rotonda 13 - Marin Sorescu", primul scriitor omagiat fiind Marin Sorescu, printr-un poster afişat din 18 februarie în toate oficiile poştale din Bucureşti şi Craiova pentru a marca împlinirea, pe 29 februarie, a 80 de ani de la naşterea scriitorului.

Nichita Stănescu (numele la naştere fiind Nichita Hristea Stănescu) – poet, scriitor şi eseist român – s-a născut la 31 martie 1933, în Ploieşti, judeţul Prahova, şi a decedat pe 13 decembrie 1983, la Bucureşti.

A fost student al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti. A debutat cu poezie simultan în revistele "Tribuna" şi "Gazeta literară" (1957), iar debutul editorial a avut loc în 1960 cu volumul "Sensul iubirii", inaugurând colecţia "Luceafărul" a Editurii de Stat pentru Literatură şi Artă.

După absolvirea facultăţii a fost redactor la secţia de poezie a "Gazetei literare" (până în 1968), redactor şef adjunct al revistei "Luceafărul" (1969) şi redactor şef adjunct la "România literară" (1970 – 1973).

Efortul său creator a fost recompensat cu patru premii ale Uniunii Scriitorilor, pentru volumele "O viziune a sentimentelor" (1964), "Necuvintele" (1969), "Cartea de recitire" (1972) şi "Starea poeziei" (1975) şi cu Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române pentru volumul "Epica magna" (1980).

În anul 1975 a fost distins cu Premiul Internaţional pentru Poezie "Gottfried von Herder", decernat de Academia Austriacă în 1976 şi a câştigat Marele Premiu "Cununa de Aur" la Festivalul Internaţional "Serile de Poezie de la Struga", din Macedonia (1982).

Nichita Stănescu a fost nominalizat de Academia Suedeză pentru candidatura la Premiul Nobel pentru Literatură (1979), alături de Odiseea Elytis, Max Frisch, Léopold Sédar Senghor şi Jorge Luis Borges.

Pe 3 iulie 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Nichita Stănescu a devinit o voce distinctă a liricii universale contemporane, fiind tradus în mai multe limbi străine.

Citeşte şi: Viaţa spectaculoasă a muzicantului Costel Trompetistu' în anii de glorie ai muzicii lăutăreşti

Citeşte şi: Cetatea Devei va fi deschisă pentru turişti în luna aprilie, după trei ani de lucrări - FOTO

Citeşte şi: Instagram anunţă modificări majore: Renunţă la afişarea cronologică a articolelor

Citeşte şi: Eugen Simion, despre Solomon Marcus: "Un spirit de alertă şi de vigilenţă în cultura românească"

Citeşte şi: A cincea ediţie Bookfest la Timişoara are loc în perioada 31 martie – 3 aprilie