De ce Ungaria, în plină criză de energie, a exportat gaze naturale şi curent electric României, un stat cu gaze, cărbuni, energie hidro, eoliană, solară şi nucleară

Cum a fost posibil acest lucru? Un exemplu grăitor, în care toate s-au întâmplat săptămâna trecută: ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a participat la Moscova la un summit numit „Săptămâna energiei în Rusia“, unde a discutat cu ministrul rus al energiei Alexander Novak şi cu ministrul energiei din Azerbaidjan Parviz Shahbazov. Aceştia sunt oameni foarte importanţi pentru securitatea energetică a Ungariei. Budapesta a semnat foarte recent un nou contract pe termen lung, pe 15 ani, de furnizare de gaze cu Gazprom, singura companie rusească cu dreptul de a exporta acest tip de combustibil.

De asemenea, Ungaria netezeşte drumul gazelor naturale azere către sistemul său. Azerbaidjanul exportă deja combustibil în Balcani prin gazoductul propriu. Anul acesta, Ungaria a curtat mult timp Azerbaidjanul, ieşit învingător dintr-un conflict armat cu Armenia. Apoi, ministrul maghiar al inovaţiei şi tehnologiei Laszlo Polkovics, aflat în Croaţia, a lăudat cooperarea dintre cele două ţări în privinţa noului hub de gaze naturale lichefiate croat de pe insula Krk. Ungaria are un contract cu gigantul Shell pentru cumpărarea  GNL de la acesta în fiecare an timp de şase ani, iar transporturile vor sosi la Krk.

Între timp, premierul maghiar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu preşedintele Egiptului Abdel Fattah El-Sisi, ocazie cu care cei doi şefi de stat au discutat despre sursele de gaze din estul Mediteranei. Orban a explicat că decizia recentă a Ungariei de a importa mai mult combustibil din sud reprezintă o oportunitate de a aduce Egiptul în viitorul lanţ de aprovizionare cu GNL a Europei prin intermediul Ungariei.

Acesta este genul de activitate de diplomaţie energetică nelipsită în ultimii ani de pe agenda guvernului maghiar. Rezultatele sunt, pe de o parte, crearea de legături cu marii furnizori de energie ai regiunii, chiar dacă unele legături sunt considerate periculoase, iar pe de alta o cotă de umplere de 82% în septembrie a facilităţilor de stocare a gazelor naturale din Ungaria, după spusele oficialilor maghiari, nivel cu mult mai mare decât media europeană. Aceasta în condiţiile în care Ungaria are producţie de gaze naturale locală aproape inexistentă.

Actuala criză a preţurilor gazelor naturale reflectă puternic o isterie creată pe pieţe de gradul insuficient de umplere a rezervoarelor de gaze din Europa. Nivelul la care aceste rezerve sunt acum poate duce la o penurie de gaze dacă iarna se va dovedi una prea rece sau prea lungă. Iar rezervoarele nu pot fi umplute deoarece Gazprom, principalul furnizor al Europei, le-a golit pe ale sale şi refuză să suplimenteze exporturile peste nivelurile prevăzute în contract.

Apoi, pentru a profita de explozia cererii din Asia şi de preţurile mai mari de acolo, exportatorii de GNL se înghesuie acum pe piaţa asiatică, lăsând pe plan second Europa. Până la actuala criză, statele est-europene care includeau GNL în strategiile lor de întărire a securităţii energetice erau criticate că insistă pe planuri prea scumpe, preţurile gazelor lichefiate fiind în general mai mari decât ale gazelor livrate prin conducte. Acesta a fost şi cazul Poloniei, care vede în GNL un instrument de a scăpa de dependenţa de Rusia. Acum, gazele ruseşti, norvegiene şi africane s-au scumpit până la cote de neimaginat în urmă cu un an, iar GNL nu mai sunt de găsit.

Ungaria şi-a îndeplinit misiunea de a evita efectele serioase ale crizei energiei, iar scumpirile gazelor de pe pieţele internaţionale nu vor ajunge la consumatorul ungar, a spus ministrul de externe maghiar Szijj·rtÛ, citat de Hungary Today. La summitul de la Moscova, el a explicat că „nu este o exagerare să spunem că piaţa europeană a energiei este în criză“. A identificat şi cauzele: confundarea chestiunilor politice cu cele energetice, o abordare ostilă a gazelor naturale şi răcirea relaţiilor dintre Europa şi Rusia.

 După semnarea acordului Ungariei cu Gazprom, Rusia a întrerupt livrările de gaze către această ţară via Ucraina, izolând şi mai mult statul cu care este în conflict. Gestul a fost condamnat de Kiev. Ucraina nu mai importă gaze din Rusia, bazându-se pe reexporturile ţărilor din UE. Recent, Republica Moldova a rămas fără gaze. Balcanii şi o parte din Europa de Est sunt aprovizionate cu gaze naturale ruseşti prin noul gazoduct Turkstream.