Europa de Est intră în bătălia mondială pentru un loc pe piaţa cipurilor

Cu cele mai mari puteri economice şi militare ale lumii antrenate într-un război pentru supremaţie tehnologică, Uniunea Euro­pea­nă a grăbit planurile de dezvol­tare a propriei industrii producătoare de cipuri şi a anunţat la începutul lunii trecute subvenţii de opt miliarde de euro pentru o primă etapă. Statele din Europa de Est s-au asigurat că parti­cipă la aceste eforturi, dar fiecare în felul său, scrie Ziarul Financiar.

La doar câteva zile după ce UE şi-a făcut publice planurile, gigantul de tehnologie ameri­can Intel a anunţat că a ales Polonia pentru construirea unei fabrici de cipuri cu o investiţie de 4,6 miliarde de dolari. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, se alătură astfel unei mici constelaţii de centre de producţie pe care Intel o dezvoltă în Europa.

Unii analişti spun că nu doar aju­toa­rele de stat generoase au jucat un rol important în alegerea a­ces­tei ţări, ci şi geopolitica, Var­şovia fiind unul din aliaţii de nădejde ai SUA în regiune.

În Ungaria, gu­vernul tocmai a anunţat că a aprobat planurile ministerului dezvoltării econo­mice de lan­sa­re a unui proiect R-D-I (cerce­tare, dezvoltare şi inovare) pentru suporturi ceramice pentru semicon­duc­tori, scopul fiind de a face intrarea a­ces­tei ţări pe partea de producţie a pieţei cipurilor.

Guvernul susţine dezvoltarea capacităţilor de producţie cu fonduri de un miliard de forinţi (2,6 milioane euro). Proiectele de genul R-D-I implică participarea companiilor. Atuul Unga­riei ar fi experienţa solidă în cercetarea mate­ria­lelor. Pe piaţa cipurilor, ar fi un pas impor­tant, dar mic dacă este com­pa­rat cu ceea ce se întâmplă în alte părţi. Ungaria ar începe să producă destul de târziu.

Cehia, considerată cea mai matură economie din regiu­ne, a ales o cale diferită: a devenit unul din ambasadorii Taiwanului în Euro­pa. Această ţară asiatică este cel mai mare producător de cipuri din lume. Pentru că prote­jatul ei este ameninţat de China, şi ea dornică să-şi afirme supremaţia sau controlul asupra pieţei semiconductorilor, şi Cehia şi-a înrăutăţit relaţiile cu China. Planurile Comisiei Europene de dezvoltare a producţiei europene de cipuri au, de asemenea, scopul de a contrabalansa puterea Chinei, dar şi a altor naţiuni, pe această piaţă vitală pentru eco­nomia viitorului.

În primăvară, preşedinta Camerei Deputa­ţilor din parlamentul ceh s-a deplasat în Taiwan cu cea mai mare delegaţie de politicieni şi oa­meni de afaceri din Cehia din istoria relaţiilor din­tre cele două state – un avion întreg, iar numă­rul de reprezentanţi ai mediului de afaceri interesaţi a fost atât de mare, încât s-ar fi putut umple cu uşurinţă un al doilea avion. Un punct central al discuţiilor cu omologii taiwanezi au fost investiţiile în Cehia şi producţia de semi­conductori. Apropierea diplomatică dintre cele două ţări a început în 2019, când primarul Pragăi Zdenek Hrib a revocat decizia admi­nis­tra­ţiei an­terioare de a susţine politica „O sin­gură Chină“ a Beijingului. Concurenţa în Europa pentru investiţiile taiwaneze în cipuri este mare, dar la fel de mare este şi nevoia Taiwanului de a-şi face aliaţi europeni.

Cehia are experienţă în industria semicon­ductorilor, mulţumită unei companii america­ne. Principalul protector al Taiwanului în faţa ameninţărilor Chinei sunt SUA. Iar compania americană ON Semiconductor a anunţat în luna mai că ia în considerare să investească două miliarde de dolari în creşterea capacităţii de producţie de cipuri pentru industria auto la una din fabricile pe care le are în Cehia, SUA şi Coreea de Sud.

Nu a durat mult şi guvernul ceh a venit cu propunerea de a oferi stimulente de 26 mili­oa­ne de dolari pentru investiţiile ON Semicon­ductor. „Investiţiile ONsemi sunt un pas impor­tant pentru întărirea industriei cehe a cipurilor, fundamentală pentru dezvoltarea viitoare a energiei şi electromobilităţii“, a spus atunci ministrul industriei Jozef Sikela.

Un alt jucător din industria cehă a semiconductorilor este compania germană Exyte, specializată în echipamente necesare în producţia de microprocesoare, care are acolo o fabrică. În primăvară, a anunţat investiţii de 20 milioane euro în extinderea producţiei. În Ungaria, guvernul estimează, pe baza capacităţii de cercetare şi dezvoltare a ţării, că se poate trece la producţia de suporturi ceramice pentru microcipuri pe termen mediu, scrie presa locală. „Penuria de cipuri din timpul pandemiei a arătat vulnerabilităţile întregii Europe, în timp ce Ungaria are în prezent capabilităţi de cercetare a materialelor la cel mai înalt nivel. Construind pe aceste cunoştinţe, intrarea pe piaţa de tehnologie avansată poate creşte semnificativ competitivitatea şi suveranitatea economiei ungare, reducând în acelaşi timp expunerea internaţională“, a explicat Gergely Fábián, secretarul de stat responsabil cu politica industrială şi tehnologia. Penuria de cipuri de care vorbeşte politicianul s-a simţit cel mai rău în industria auto, iar Ungaria este un centru european al producţiei de maşini mulţumită celor trei mari constructori germani, care toţi au fabrici acolo.