UBB: Scădere profundă a economiei în trimestrul doi, de 12,3%, din cauza pandemiei

Specialiştii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca (UBB) au analizat, în cadrul proiectului cu tema ”COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor” efectele pe care le-au avut asupra economiei româneşti primele 200 de zile de la apariţia primului caz de infectare cu noul virus declarat în România.

Principalele concluzii formulate de echipa de cercetare arată că în primele 200 de zile ale pandemiei au fost efectuate 2,04 milioane de teste şi au fost confirmate 103.495 cazuri de coronavirus, 43.025 de persoane fiind vindecate, în timp ce 4.163 au decedat, numărul cazurilor active în data de 13 septembrie fiind de 56.307.

”În ceea ce priveşte evoluţia economiei în general, efectele economice ale pandemiei au început să fie resimţite încă din primul trimestru al anului, acestea fiind intensificate în trimestrul al doilea. Astfel, economia românească a înregistrat scăderi profunde în cel de-al doilea trimestru, acestea fiind cu 12,3% mai accentuate decât în primul trimestru şi cu 10,5% mai accentuate decât în perioada similar a anului 2019”, arată UBB.

Conform studiului realizat de analiştii UBB, pandemia a afectat, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate ramurile principale ale economiei, cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică indicând faptul că sectorul industriei a suferit cel mai mult, urmat de domeniul serviciilor private.

Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria ospitalităţii şi a turismului, respectiv în cazul serviciilor de artă, cultură şi divertisment.

În contextul pandemiei, rata şomajului a crescut de la 3,7% în luna ianuarie până la 5,4% în luna iulie, creşterea şomajului fiind limitată de programele de sprijinire a ocupării.

„Indicatorii cu o frecvenţă lunară sugerează că, după o scădere extrem de abruptă în luna aprilie, recuperarea a început să se contureze deja pe parcursul lunii mai, iar dinamica revenirii a devenit deosebit de puternică în luna iunie. În plus, în perioada iulie-august, indicii de încredere economică ai antreprenorilor şi indicii de mobilitate Google au arătat semne încurajatoare, deschizând calea către o creştere robustă în trimestrul al treilea al anului 2020. Ulterior trimestrului trei, ne aşteptăm ca ritmul revenirii să se încetinească semnificativ”, apreciază autorii analizei.

Aceştia subliniază că mobilitatea populaţiei a crescut semnificativ după trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, cele mai spectaculoase creşteri înregistrându-se în judeţele de pe litoral - Constanţa, cu un nivel al mobilităţii oscilând în intervalul (+64% / +125%) în ultimele 2 luni, respectiv Tulcea cu (+26% / +39%) în ultimele 2 luni faţă de perioada anterioară pandemiei.

Există patru judeţe unde mobilitatea populaţiei nu a revenit încă la nivelul perioadei anterioare pandemiei. Acestea se caracterizează printr-un sector puternic al serviciilor, unde munca la domiciliu, respectiv cumpărăturile online continua să fie semnificative: Bucureşti (-10% faţă de perioada 15 februarie – 1 martie), Timiş (-3%), Cluj (-2%) şi Iaşi (-1%).

Evoluţia pieţei imobiliare a fost şi ea afectată de contextul general, astfel încât numărul de tranzacţii de vânzare-cumpărare la nivel judeţean arată, conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru si Publicitate Imobiliară, o scădere dramatică în lunile martie şi aprilie 2020 (-47% la nivel naţional, respectiv scădere de peste 80% în unele judeţe), urmată de o revenire la fel de accelerată (aproape în formă de “V”).

”Chiar şi în condiţiile acestei reduceri drastice a numărului de tranzacţii, preţurile de vânzare nu au scăzut în mod semnificativ în oraşele mari (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Braşov) scăderile de preţuri în lunile pandemiei abia ating 3%. În contextul crizei din 2008-2009, scăderile de preţuri au fost cu o ordine de mărime mai mari, atingând chiar şi -33%”, mai arată universitarii clujeni.