COMENTARIU Valeriu Şuhan: ”Spălătoria” din Ghimpaţi. BNR dă peste mână unor bănci lacome de bani ”spălaţi”

Redăm comentariul integral:

Acum câteva zile, a avut loc o conferinţă intitulată „Anul financiar bancar 2020”, la care au participat personalităţi ale industriei respective, oameni de care depind până la urmă, finanţele noastre. Am urmărit ceea ce s-a-ntâmplat acolo, cu curiozitatea unui mai degrabă, profan în materie, dar dornic să „simt” în măsura în care mă ajută bruma de cunoştinţe, cam care e „trendul”, ce şi cum, cu băncile noastre.

De fapt, cu băncile care operează în România, că ale noastre, nu prea mai sunt. Mai avem şi noi două bănci cu capital integral românesc, CEC şi Eximbank, dacă nu mă-nşel.
Nu mi-a părut deloc rău că am urmărit treaba asta, cu atât mai mult cu cât, am aflat un lucru şocant, cel puţin pentru mine. Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR, a declarat de la înălţimea funcţiei sale şi cu deplină responsabilitate, că nici mai mult nici mai puţin de 16-17 bănci care operează în România, sunt verificate de către direcţia respectivă, fiind implicate ”tranzacţie destul de ciudată” şi că în legătură cu asta, DIICOT a deschis o anchetă, cel puţin una dintre bănci părând ” a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani”.

Mai spune domnul Cinteză că este îngrijorat de riscul pe care îl vede ”foarte periculos”, reprezentat de tranzacţiile făcute în România pentru clienţi externi sau tranzacţii făcute în România cu sume venind din străinătate şi că această îngrijorare se datorează informaţiilor pe această temă, care vin ”din plan extern”. Domnia sa detaliază chiar şi ne anunţă că operaţiunile suspicionate, sunt derulate pe conturile unor srl-uri ”având în spate” persoane domiciliate în Ghimpaţii de Giurgiu, toate cu sediul la aceeaşi adresă, un avocat, şi că la bancă ghimpăţenii noştri au fost însoţiţi de cetăţeni ucrainieni sau ruşi. Mai aflăm că ” frauda este externă, dar prin felul în care s-au aplicat aici normele de cunoaştere a clientelei, s-a favorizat, s-a continuat un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre”. Deşi domnul Cinteză ne spune că ”să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela”, face referire în mod explicit la scandalul Danske Bank.

Eu cred că domnul Cinteză a pus degetul pe rană şi a indicat cu precizie, atât cât îi permite funcţia şi conjunctura, dar oricum, cu mare curaj, o situaţie cu un potenţial extrem de mare de periculozitate pentru sistemul bancar din România. Că locuitorii din Ghimpaţi, Giurgiu, au devenit brusc nişte speculatori financiari mai treacă-meargă, dar să şi fie capabili de a atrage investitori care să plaseze în ţărişoara noastră sume de bani importante, ei, asta e chiar culmea ! Adică nu ne ajunge ce şi cât furăm de la noi înşine, acum ne amestecăm şi în furăciunile pe care le fac alţii de-afară şi le albim bănuţii. Nu ştiu dacă aţi remarcat dar diminutivul este folosit în exclusivitate de către personalul băncilor, ca şi cum ar vrea să ni-i facă mai simpatici, când, de fapt, ei, banii sau mă rog, ”bănuţii”, oricum ne sunt dragi.

Lăsând gluma la o parte, declaraţiile domnului Cinteză sunt de natură a provoca fiori reci. Realizăm dintr-o dată, noi, oamenii de rând, că lăcomia celor cărora le încredinţăm economiile noastre, depăşeşte orice închipuire şi că orice urmă de respect faţă de lege şi norma sa este iluzoriu. Mafia ”gulerelor albe” este cel puţin tot atât de periculoasă pe cât este de perfidă. De fapt, titlul de ”mafie” li se potriveşte tot atât de bine ca şi bandelor de infractori, ba chiar ”gulerele albe” au un potenţial criminogen mult mai mare, având în vedere pericolul social imens pe care îl prezintă.

Băncile, ca şi asigurările se bazează pe încredere ori, bancherii care îşi dau mâna cu infractorii subminează în mod dramatic relaţia atât de sensibilă dintre bancă şi clienţi, ceea ce face ca ei înşişi să devină duşmanii sistemului. ”Înfrăţirea” asta dintre bancheri şi crima organizată, se constituie într-o extrem de periculoasă stare de fapt, susceptibilă a deveni un ”front” distinct al bătăliei globale, dar şi o varietate a războiului hybrid.

Când te gândeşti că potrivit lui Nicolae Cinteză, ”hora” asta a fost iniţiată de cetăţeni ucrainieni şi ruşi, lucrurile capătă conotaţii cu referire la siguranţa naţională, ceea ce evident, dă nota de gravitate supremă a faptelor. Numai de ”laundromat”-ul rusesc nu aveam noi nevoie ! Şi totuşi, iată-l că a început să ”spele” cu concursul surprinzător al unor bănci din România, care au închis ochii interesat, la manevrele noului ”centru financiar” românesc din Ghimpaţi, conectat la banii mafiei de aiurea. Acum, că aiurea ăsta o fi mai la Est, sau mai la vest, nici nu mai contează. Bine ar fi să le dăm peste mână, indiferent din ce zări or veni, ceea ce iată, BNR o face.

Ghimpăţenii noştri şi pe lângă ei tot restul neamului, ar trebui la rândul lor, să reţină un lucru extrem de simplu, acela că manevre de acest gen înseamnă practic, complicitate la spălare de bani şi posibil o mulţime de alte infracţiuni conexe, care le aduc, la pachet, o grămadă de belele.