ALEGERI ÎN MAREA BRITANIE. Partidul Conservator, pe primul loc după scrutin, dar pierde majoritatea

Potrivit proiecţiilor realizate pe baza unui sondaj de tip exit-poll efectuat la comanda BBC, ITV şi Sky News, Partidul Conservator (centru-dreapta) ar urma să obţină 314 locuri în Camera Comunelor, care are 650 de membri. Dacă proiecţiile se vor confirma, formaţiunea premierului Theresa May se va situa sub majoritatea de 326 de locuri necesară pentru formarea guvernului. În actuala legislatură, conservatorii aveau 331 de locuri.

Pe locul al doilea ar urma să se claseze Partidul Laburist (centru-stânga), condus de Jeremy Corbyn, cu 266 de locuri.

Partidul Naţional Scoţian (centru-stânga, proeuropean), al premierului Scoţiei, Nicola Sturgeon, este creditat cu 34 de locuri în Camera Comunelor, potrivit sondajului Ipsos Mori /GfK. Partidul Liberal-Democrat (centru), condus de Tim Farron, va avea 14 locuri, iar formaţiunea naţionalistă eurosceptică Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP) probabil nu va reuşi să aibă reprezentanţi.

Dacă proiecţiile se vor confirma, poziţia politică a premierului Theresa May va fi grav afectată.

Theresa May a anunţat în aprilie un plan de convocare a alegerilor parlamentare anticipate, argumentând, după o serie de critici intense, că este necesar un guvern puternic pe fondul incertitudinii generate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. "Am ajuns la concluzia că singura modalitate de garantare a certitudinii şi siguranţei pentru anii care urmează este organizarea acestor alegeri", declara atunci Theresa May, supusă presiunilor din partea colegilor din Partidul Conservator şi din partea opoziţiei laburiste şi liberal-democrate în contextul activării procedurii Brexit. "Întreaga ţară este unită în jurul deciziei Brexit, mai puţin membrii Parlamentului. Disensiunile din Parlament riscă să afecteze capacităţile de a transforma Brexit în succes", explica Theresa May.

Ea miza de fapt pe calcule electorale simple. În acea perioadă, sondajele arătau că Partidul Conservator avea un avans considerabil comparativ cu laburiştii, iar primul-ministru spera să profite de această situaţie favorabilă. Între timp, din cauza unei serii de evenimente, inclusiv atacuri teroriste, avansul Partidului Conservator s-a diminuat semnificativ, iar Theresa May riscă să ajungă în situaţia erodării legitimităţii de lider al formaţiunii.

Theresa May nu a devenit prim-ministru în urma alegerilor. După referendumul din iunie 2016, prin care britanicii au decis la limită ieşirea din UE, premierul David Cameron, care organizase plebiscitul din raţiuni populiste deşi pleda pentru rămânerea în Blocul comunitar, a demisionat. Pe fondul criticilor intense, Boris Johnson, unul dintre liderii taberei pro-Brexit, nu a putut fi numit premier, astfel că Theresa May a fost desemnată de Partidul Conservator, probabil ca soluţie de compromis, în fruntea Guvernului.

Noul Cabinet nu a avut nevoie de votul Parlamentului, dar probabil l-ar fi putut obţine, dat fiind că Partidul Conservator are majoritate. În contextul disputelor din ce în ce mai intense, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a contestat recent legitimitatea decizională a Theresei May.

"Eu am fost aleasă în funcţia de prim-ministru al Scoţiei pe baza angajamentului clar privind un nou referendum. Dar premierul (Theresa May -n.red.) nu este încă aleasă de nimeni", declara Nicola Sturgeon.

Citeşte şi: Oficial ONU: Reţeaua Stat Islamic se reorganizează şi se concentrează pe atacuri în Europa

Citeşte şi: Dronă care a atacat poziţii ale coaliţiei antiteroriste conduse de SUA, doborâtă în Siria

Citeşte şi: Zile istorice în America | Depoziţia fostului şef al FBI, în faţa congresului/James Comey nu are nicio îndoială că Rusia a interferat în alegerile din SUA/ Prima intruziune cibernetică a Moscovei, depistată de FBI în vara 2015