Opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen lasă Olanda izolată şi sub presiune la summitul UE

• Externe

  • Controale reduse pe aeroporturile americane pentru bătrânii de peste 75 de ani 15:06
  • Observatorii ONU merg în regiunea Hula din centrul Siriei la o zi după bombardamente 14:45
  • Cel puţin 50 de morţi în urma unor inundaţii produse în nordul Afganistanului 14:30
  • Peste 400 de replici înregistrate în Bulgaria după cutremurul de marţi 13:43
  • Dmitri Medvedev, ales la conducerea partidului Rusia Unită 12:32

Olanda a rămas izolată în opoziţia sa faţă de aderarea celor două ţări, după ce Finlanda a renunţat la această poziţie, şi susţine că nu va fi de acord cu aderarea României şi Bulgariei la Schengen până când acestea nu vor depune mai multe eforturi pentru a combate corupţia şi crima organizată, scrie dutchnews.nl.

Olanda a subliniat, cel mai recent la 24 noiembrie, că rămâne hotărâtă să ţină Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen până când cele două ţări vor prezenta dovezi privind progresele înregistrate în lupta împotriva corupţiei, relatează site-ul Novinite.com.

"Este 100 la sută sigur. Nu trebuie să ajungă pe agenda (summitului UE). Pentru noi, răspunsul este clar", a declarat la Bruxelles ministrul olandez al Imigraţiei şi Azilului, Gerd Leers, referindu-se la o propunere de a discuta subiectul la summitul liderilor Uniunii Europene din 9 decembrie. România şi Bulgaria "trebuie să demonstreze mai întâi. Acest lucru este mai important decât găsirea unei soluţii", a adăugat ministrul.

Bruxelles-ul a propus o aderare în etape: mai întâi cu eliminarea frontierelor aeriene şi maritime, apoi a celor terestre.

La 14 noiembrie, Finlanda a anunţat, prin vocea ministrului finlandez al Afacerilor Europene, Alexander Stubb, că este de acord cu o soluţie de compromis care să permită aderarea etapizată a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

O decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost amânată, în 21 septembrie, în Consiliul JAI. Preşedinţia poloneză a susţinut intens adoptarea unei decizii pozitive. Însă, în urma blocajului generat de poziţia inflexibilă a Olandei, la care s-a raliat şi Finlanda, Polonia nu a supus chestiunea la vot, evitând practic o decizie negativă, care ar fi făcut necesară reluarea unei părţi a procedurii juridice de aderare. Decizia de aderare se ia numai în condiţiile existenţei unui consens.