REPORTAJ: Bulgaria, o ţară marcată de exodul tinerilor

Rumiana Ganeva, în vârstă de 26 de ani, lucrează la un call center, în pofida unui master în economie obţinut la cea mai bună facultate de ştiinţe economice de la Sofia.

"Aş fi putut face asta fără diplomă", spune ea cu amărăciune. Ea intenţionează să urmeze un al doilea master în Marea Britanie pe viitor. Bunica sa îşi va vinde apartamentul pentru a-i finanţa studiile.

Între 20.000 şi 25.000 de tineri cu vârste între 25 şi 39 de ani pleacă în fiecare an din ţara cea mai săracă a Uniunii Europene (UE), conform unui studiu al sindicatului Podkrepa.

Cei cu mai puţine studii se angajează în construcţii, în restaurante sau au grijă de persoane vârstnice, mai ales în Germania, Marea Britanie, Grecia sau în Italia.

"Majoritatea elevilor noştri sunt nerăbdători să ia bacul numai pentru a pleca în Europa", declară pentru AFP Ghinka Slavceva, profesoară la unul dintre cele mai bune licee din Sofia.

Dacă revin în Bulgaria după studiile superioare, ei se pot baza în general pe un salariu lunar de 1.000 de leva (500 de euro).

"Principalul motiv pentru care Bulgaria iubeşte Europa este că poate fugi acolo", ironiza recent jurnalul Trud.

Pe lângă salariu, alte aspecte ale vieţii în Bulgaria îi încurajează să caute în altă parte.

"Forţa fizică, banii şi aroganţa sunt ridicate în slăvi", se revoltă Hristo Mihailov, revenit în ţara sa după ce a studiat dreptul în Franţa. "Să mituieşti un medic sau un poliţist este ceva obişnuit. Examenele se cumpără, la fel şi diplomele!".

Aproximativ 1,5 milioane de bulgari au emigrat după căderea dictaturii comuniste în 1989, populaţia actuală fiind de 7,3 milioane de locuitori.

Sectorul sănătăţii este în special afectat: 57 la sută dintre studenţii la medicină vor să emigreze, conform sindicatului din acest sector.

Alţii, în special romii, profită un timp de ajutoarele sociale înainte de a fi repatriaţi.

- Cocteil otrăvit

Emigrarea în masă a forţei de muncă, iar pentru cei care rămân, specializările universitare de multe ori neadaptate pieţei locurilor de muncă formează "un cocteil otrăvit" pentru economie, reclamă preşedintele Camerei industriei (BIA), Bojidar Danev. Acesta este îngrijorat de o lipsă de ingineri, specializare devenită nepopulară după declinul industriei în urma prăbuşirii comunismului în urmă cu 23 de ani.

Analfabetismul capătă de asemenea proporţii alarmante în rândul minorităţii rome (aproape 10 la sută din populaţia ţării), estimată să reprezinte 23 la sută din forţa de muncă a ţării către 2020, conform Băncii Mondiale.

Consecinţa: şomajul în rândul tinerilor sub 30 de ani atinge 38 la sută din populaţia activă, conform BIA (12 la sută în medie).

Emigrarea bulgarilor în Europa este probabil să continue, avertizează Ognian Mincev, director al Institutului de studii regionale şi internaţionale de la Sofia. "Va fi nevoie de decenii pentru ca societatea bulgară să poată oferi condiţii de muncă şi de viaţă comparabile" celor din Europa, apreciază acesta.

Aceasta agravează perspectiva demografică pe termen lung, care este deja cea mai nefavorabilă din Europa.

În 2012, bulgarii care părăseau piaţa muncii reprezentau aproape 24 la sută din populaţie iar tinerii care nu atinseseră încă vârsta de muncă erau puţin peste 14 la sută, conform biroului de statistici (NSI).

Sistemul de pensii se prăbuşeşte sub greutatea celor 2,2 milioane de pensionari, dintre care puţin peste jumătate primesc o pensie între 150 şi 200 de leva (77 şi 102 euro), conform guvernului.

"Depind de fiul meu pentru plata electricităţii şi pentru medicamente", explică Dimitrina Jeliazova, în vârstă de 80 de ani. "Criza actuală nu schimbă mare lucru", suspină ea, evocând manifestaţiile de amploare din iarnă care au dus la demisia guvernului conservator al lui Boiko Borisov.

"Am strâns cureaua de peste 20 de ani în numele reformelor însă nu vedem nici scopul, nici rezultatul", subliniază ea cu amărăciune.