#Colectiv: Guvernul Ponta, primul executiv răsturnat de vocea străzii, de la Mineriade încoace. Cum au încercat unii să mistifice tragedia

Explozia de furie de după incendiul de la Colectiv a dus, în premieră, la contestarea în bloc a clasei politice şi instalarea unui guvern apolitic, iar reacţiile politicienilor au variat între tentative de a regândi raportul cu electoratul şi teorii ale conspiraţiei.

Share pe Facebook 819 afişări

#Colectiv: ”Corupţia ucide”, sloganul care a prăbuşit Guvernul Ponta şi a schimbat ordinea politică. Costurile pe care le-au plătit unii politicieni

În noiembrie 2015, Victor Ponta devenea al doilea premier care demisiona sub presiunea străzii, după Petre Roman în septembrie 1991, înlăturat de o mineriadă. De data aceasta, zeci de mii de bucureşteni au cerut dreptate pentru victimele de la Colectiv, acuzând corupţia şi incompetenţa clasei politice în întregul ei. Sloganul ”Corupţia ucide” a sintetizat revolta faţă de situaţia tolerată sau încurajată de sistemul politic.

Politicienii români au trecut prin trauma instalării unui nou guvern, condus de Dacian Cioloş, din care, cel puţin nominal, lipseau membrii oricărui partid. PSD a trecut în opoziţie, iar cererea PNL de convocare a alegerilor anticipate nu a avut succes.

Contestarea în bloc a sistemului politic a provocat reacţii neaşteptate. La numai câteva zile de la tragedie, deputatul PNL Mihăiţă Calimente spunea: ”Dacă poporul nu ne vrea pe noi, să-i voteze pe bulgari”. Valul de indignare ce a urmat a făcut-o Alina Gorghiu, preşedintele PNL de atunci, să-şi ceară scuze public. ”Vreau să-mi cer scuze faţă de o declaraţie lui Mihăiţă Calimente, una total neinspirată şi asta e o etichetă blândă. Credeţi-mă că în privat discuţia cu domnul Calimente va avea loc în alţi termeni”, spunea Gorghiu.

Şi Victor Ponta pare să fi trecut greu peste şocul protestelor care l-au împins către demisie. Şi-a exprimat în mai multe rânduri indignarea pentru o declaraţie pe care preşedintele Iohannis a făcut-o pe 4 noiembrie 2015. ”Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă. Dacă s-ar fi respectat şi dacă s-ar fi impus respectarea normelor şi a legilor, niciunul nu ar fi trebuit să moară”, a spus atunci Iohannis.

Ponta a interpretat această declaraţie ca fiind semnul satisfacţiei prezidenţiale că s-a reuşit, finalmente demiterea Guvernului. „După Colectiv, domnul Klaus Iohannis a zis că ăsta e momentul să-l dăm jos pe Ponta. Iohannis a folosit moartea unor oameni pentru scopuri pe care le ştiam: voia sa schimbe Guvernul, voia să facă ce se făcuse în Ucraina. Iohannis a folosit moartea unor oameni. (...) Nu ştiu ce e în mintea cuiva care spune: Ce bine că au murit oamenii ăia, hai să-l schimbăm pe Ponta! Nu merită să ţii de o funcţie călcând pe cadavre”, spunea Ponta la un an de la tragedie. Remarcând scăderea popularităţii lui Iohannis şi a guvernului Cioloş, Ponta continua cu o afirmaţie care a fost interpretată de mulţi ca dând dreptate teoriilor conspiraţiei care susţineau că incendiul din club a fost provocat: ”Sper să nu se mai organizeze un Colectiv!”. Ulterior, fostul premier a negat această interpretare.

Demisia sa de după Colectiv a devenit un subiect de discuţie în PSD pe măsură ce relaţia sa cu Liviu Dragnea s-a deteriorat. Acesta i-a reproşat în mai multe rânduri că a demisionat fără să consulte partidul, majoritatea liderilor social-democraţilor aflând de la televizor de eveniment.

Însă alţii nu au ezitat să dea credit acestor teorii. Deputatului PSD Ninel Peia i-a trebuit doar o lună de la tragedie pentru a ”descurca” iţele tragicelor evenimente. După Peia, incendiul a fost provocat, iar manifestaţiile care au urmat au fost orchestrate pentru dezmembrarea României. "Indivizi infiltraţi printre manifestanţi, bazându-se pe forţa degajată de peste 30.000 de oameni, urmăreau incendierea Ministerului de Interne, a Primăriei Sectorului 4, a Guvernului şi, mare atenţie, a Parlamentului României. De aici încolo, disoluţia României nu mai era decât un joc de şah", a scris Peia pe blogul său.

Mai mult, Colectivul ar fi fost legat de o mişcare separatistă ce ar exista în Ardeal. "La Cluj, era şi încă este pregătit un grup de intelectuali, politicieni şi oameni de afaceri care ar fi dat, în aceeaşi noapte, o declaraţie de independenţă a Ardealului şi ar fi constituit imediat Grupul European din Transilvania. În fapt, un fel de Republica Transilvania cu orientare maghiară, sub protectorat german şi garanţie rusă", a conchis Peia. Până la urmă, a fost exclus din partid dar nu pentru aceste declaraţii, ci pentru că l-a ameninţat că-l bate pe fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu.

Şi Sebastian Ghiţă avea o ipoteză despre evenimente, din care excludea însă varianta incendierii în Colectiv, afirmând doar că se aştepta un moment în care emoţia populară să poată fi exploatată pentru înlăturarea guvernului Ponta. „Este evident că s-a aşteptat în mod organizat dărâmarea guvernului României, iar în acea noapte lui Ponta i s-a sugerat, a fost ameninţat, a fost obligat să aleagă această soluţie. Nu a fost un act de laşitate, practic avea de ales între a vedea în Bucureşti alţi morţi, alţii oameni bătuţi de jandarmi şi a lămuri lucrurile în faţă acestei puteri oculte. Ponta, considerând că nu suntem încă deplin capabili de a înţelege cine sunt oamenii ăştia şi ce putere au ei, a luat această hotărâre. Atunci, erau pregătiţi oameni cu cocktailuri molotov să incendieze, să atace Primăria sectorului 4 şi să-l scoată pe Piedone. Ponta a ordonat evacuarea întregului guvern în acea noapte“, declara Ghiţă referindu-se seara protestelor care au dus la demisia Guvernului.

Nici pentru liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, lucrurile nu au fost clare, el afirmând în septembrie 2016, în perioada de precampanie electorală, că se impune o anchetă a organelor judiciare privind modul în care Dacian Cioloş a ajuns la Palatul Victoria. „Preşedintele şi instituţiile de forţă se pregătesc să pună în mişcare un nou plan post Colectiv. Pentru cei dintre dumneavoastră care mai au anumite îndoieli legate de planul Cotrocenilor şi al instituţiilor de forţă, vreau să vi le risipesc eu. Ceea ce se încearcă în acest moment, după cum vedeţi, este forţarea numirii lui Dacian Cioloş ca viitor premier, pentru încă un mandat, cu sprijinul parlamentarilor de la PNL”, spunea Tăriceanu.

De altfel, Tăriceanu fusese singurul şef de partid care s-a opus guvernului Cioloş încă de la instalare, afirmând că România nu ar trebui să renunţe la regula democratică potrivit căreia guvernarea trebuie asumată politic de un partid sau o coaliţie care are susţinere parlamentară suficientă. „Care este rezultatul acestei evoluţíi nefericite? România a devenit ostatica unui grup care a preluat puterea într-un mod care va trebui cercetat în viitor de autorităţile judiciare”, spunea Tăriceanu despre guvernarea Cioloş.

Preşedintele Iohannis s-a poziţionat de la început în favoarea celor care au ieşit în stradă în noiembrie 2015. ”Indignarea românilor s-a transformat într-o revoltă autentică. Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a-şi arăta indignarea, revolta, nemulţumirea. Majoritatea, în Bucureşti, dar şi în multe alte oraşe, s-a ieşit în stradă şi trebuie să recunoaştem, manifestanţii au avut dreptate. Ei au solicitat lucruri de bun simţ, au solicitat demisiile celor vinovaţi, au solicitat răspunsuri, au solicitat clarificări. Aseară au avut loc, după părerea mea, cele mai potrivite manifestaţii de stradă pe care le-am văzut eu. Oamenii au ieşit, au protestat, au mers în diferite locuri, unde şi-au spus nemulţumirile, practic nu au fost incidente, nu au fost încăierări, nu au fost abordări nepotrivite, dar oamenii au arătat clar ce aşteaptă: schimbarea”, spunea preşedintele pe 4 noiembrie.

Ulterior, a convocat o serie de reprezentanţi ai societăţii civile la consultări, în paralel cu consultările cu partidele pentru constituirea noului guvern, încă o ofensă adusă establishment-ului politic de la Bucureşti. Un an mai târziu, pe 9 decembrie 2016, când era celebrată Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Corupţiei şi cu două zile înainte de alegerile parlamentare, Iohannis relua sloganul ”Corupţia ucide” pentru a-i îndemna pe români să iasă la vot şi să susţină prin votul lor combaterea corupţiei. ”Corupţia înseamnă sărăcie. Corupţia înseamnă stagnare. Corupţia înseamnă dispreţ pentru cetăţeni, dispreţ pentru lege. Cum am mai spus o dată, corupţia ucide. De aceea, îmi doresc o Românie fără corupţie. De aceea, am spus de fiecare dată că eu sprijin lupta anticorupţie. De aceea, cred că este foarte important ca în România lupta anticorupţie să continue în forţă”, afirma Iohannis.

După rezultatul alegerilor parlamentare, sloganul ”Corupţia ucide” a cunoscut un reviriment în februarie 2017, odată cu protestele împotriva OUG 13 privind modificarea Codului Penal. Ulterior, sloganul a fost rar folosit pe măsură ce a devenit mai complicat să decizi cine sunt corupţii şi cine sunt cei care îi combat.

Victor Ponta nu a fost singura ”victimă” politică a tragediei din Colectiv. În decembrie 2015, Cristian Buşoi obţinea din partea PNL nominalizarea pentru candidatura la postul de primar general al Capitalei. A fost nevoie doar de o conferinţă de presă pentru ca şansele sale la primărie să devină aproape nule. În spatele pupitrului de la care a vorbit era un banner cu imagini de la cutremurul din 1977 şi cu manifestaţiile de după Colectiv.

Reacţiile de indignare au fost atât de virulente încât Buşoi a trebuit să-şi ceară scuze. "Am vorbit astăzi, într-o conferinţă de presă, despre necesitatea consolidării clădirilor din Bucureşti care prezintă risc seismic şi am atras atenţia că nu suntem încă pregătiţi să facem faţă unei noi tragedii, posibile în cazul unui eventual cutremur, aşa cum ne-a demonstrat incendiul de la Colectiv. Unele reacţii au fost critice, întregul demers fiind suspectat de instrumentalizarea tragediei de la Colectiv într-un exerciţiu electoral de imagine. Mărturisesc cu toată sinceritatea că nu am intenţionat acest lucru, iar celor pe care această asociere i-a lezat în vreun fel le cer scuze. Înţeleg ceea ce i-a deranjat şi îi asigur de faptul că nu am intenţionat să mă folosesc de ce s-a întâmplat în tragedia de la Colectiv sau în ce s-a întâmplat în martie '77", a scris pe Facebook, pe 11 ianuarie 2016, Cristian Buşoi. Prea puţin însă, deoarece liberalii au decis să facă o altă propunere, pe Ludovic Orban care şi el, la rândul său, a trebuit să se retragă din cursă în urma unor acuzaţii de corupţie.

Ceva mai mult succes alegerile locale a avut Nicuşor Dan. La consultările convocate de preşedintele Iohannis pe 6 noiembrie 2015 la Cotroceni, printre cei 20 de reprezentanţi ai societăţii civile s-a aflat şi el, ca reprezentant al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. Un altul era Cătălin Drulă, de la Asociaţia Pro Infrastructura. Cei vor deveni ulterior deputaţi din partea USR. La alegerile locale din Bucureşti, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, precursorul USR, a obţinut un scor mai mare decât cel al PNL. Candidatul USB la Primăria Capitalei, Nicuşor Dan, se remarcase în anii precedenţi prin combaterea corupţiei şi ineficienţei adminstraţiilor locale succesive la conducerea Bucureştilor, chestiuni care s-au pus cu acuitate după tragedia din Colectiv. Deşi este greu de cuantificat impactul tragediei din Colectiv asupra scorului USB de la locale, cert este acest partid a depăşit PNL în preferinţele electoratului bucureştean, încă marcat de ce se întâmplase cu jumătate de an înainte.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
COLECTIV ,
INCENDIU ,
POLITICIENI
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS! Gest FĂRĂ PRECEDENT anunţat pe neaşteptate de Liviu Dragnea. „Este un APEL DISPERAT”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide