Video FOTO Dosarul Mineriadei, trimis în judecată în ziua în care se împlinesc 27 de ani. Fostul preşedinte Ion Iliescu, judecat pentru crime împortiva umanităţii

Procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei după 27 de ani şi au dispus trimiterea în judecată, pentru infracţiuni contra umanităţii, a fostului preşedinte Ion Iliescu, fostului premier Petre Roman, a lui Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, printre alţii.

Share pe Facebook 2161 afişări

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” şi au dispus trimiterea în judecată a cauzei.

Astfel, vor fi judecaţi pentru infracţiuni contra umanităţii Ion Iliescu, la data săvârşirii faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, Petre Roman, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României, Gelu Voican Voiculescu, la data săvârşirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României, Virgil Măgureanu, la data săvârşirii faptelor, director al Serviciului Român de Informaţii, Mugurel Florescu, la vremea respectivă adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare, Emil Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Benedict Cazemir Ionescu, la data săvârşirii faptelor, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, la data săvârşirii faptelor, şef de cabinet şi consilier al primului ministru, Miron Cozma, la data săvârşirii faptelor, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Matei Drella, la data săvârşirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Plăieş Burlec, la data săvârşirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor, Vasile Dobrinoiu, pe atunci comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne şi Alexandru Ghinescu, la data săvârşirii faptelor director al I.M.G.B.

"În zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării", se arată în probatoriul administrat de procurori.

Anchetatorii susţin că atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 şi a avut drept consecinţe moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a 1.388 de persoane şi privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a 1.250 de persoane.

În cadrul acţiunii, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele din incintă au fost evacuate violent.

"Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor", arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii mai spun că acţiunile autorităţile statului au provocat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine şi au fost împuşcate mortal patru persoane, alte trei fiind rănite, tot prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor, potrivit Parchetului General, a continuat şi pe 14 şi 15 iunie 1990, printr-un "atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii".

Astfel, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie.

De asemenea, i-au agresat pe locuitorii Bucureştiului şi pe alţi oameni care aveau legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii.

"Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune şi manipulare a opiniei publice de către autorităţile statului reprezentate de către inculpaţi, care au prezentat manifestaţiile din Piaţa Universităţii într-un mod distorsionat şi au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aşa-zisă «rebeliune de tip legionar». Manifestanţii care îşi exprimau opiniile politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, «elemente extremiste, reacţionare», fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind «golani», arată procurorii.

Cei ridicaţi din Piaţa Universităţii, dar şi alţii care aveau legătură cu manifestaţiile au fost duşi cu forţa în cazărmi ale Ministerului de Interne. Privarea lor de libertate fără forme legale a durat până pe 21 iunie 1990.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) transmite că obiectul dosarului îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populaţiei civile şi până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal.

În acest caz, au fost audiate 46 de persoane, care au calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate şi 589 de martori. Au fost emise circa 2.300 de citaţii.

Cauza însumează 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în cauză are 2.000 de file.

Dosarul va fi judecat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MINERIADĂ ,
JUDECATĂ ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Un gigant american cu afaceri de zeci de miliarde de dolari vine în România. Actele vor fi semnate săptămâna viitoare. Oraşul ales pentru investiţie
mediafax.ro
Închide