Guvernul are la dispoziţie şase săptămâni pentru aplicarea măsurilor convenite cu FMI

"Acest proces de implementare are şi el un termen: nu mai mult de şase săptămâni. Aceste măsuri care au fost agreate trebuie puse în practică. Prin modificarea legilor, aprobarea lor de către Guvern şi Parlament şi punerea lor în acţiune. Sper ca aceste propuneri să poată să fie puse în practică", a declarat Mihai Tănăsescu, în interviul acordat "Ştirilor ProTv", citat de cotidianul "Gândul".

În cazul în care Executivul nu va reuşi să diminueze cheltuielile, Tănăsescu este de părere că mai există doar două soluţii. Guvernul fie ar putea fi nevoit să ia decizia majorării taxelor - TVA, cotă unică - sau ar putea lua un mix de măsuri, adică să decidă o creştere a taxelor într-o măsură mai mică, "la pachet" cu o reducere a cheltuielilor, menţionează ziarul citat.

"Nu sunt decât două lucruri simple. Fie tai cheltuielile publice, fie creşti veniturile bugetului sau o soluţie mixtă. Autorităţile au ales reducerea cheltuielilor publice. În cazul în care acest lucru nu se va putea întâmpla, există celelalte două opţiuni. Fie o creştere a taxelor, fie un mix între cele două, de creştere a taxelor într-o mai mică proporţie şi de reducere a cheltuielilor", a adăugat reprezentantul României la FMI, în interviul acordat "Ştirilor ProTv", citat de "Gândul".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că, probabil, soluţia pentru adoptarea măsurilor convenite cu FMI va fi asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, având în vedere timpul scurt rămas până la reuniunea board-ului FMI de la sfârşitul lunii iunie.

Şeful statului a subliniat "urgenţa" încasării traşei din iunie de la FMI.

România a încheiat în primăvara anului trecut un acord cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD, pentru obţinerea unui pachet de finanţare totală de circa 20 de miliarde de euro, prin care s-a angajat să adopte mai multe acţiuni, prin care şi reducerea treptată deficitul bugetar.

În urma negocierilor cu FMI, autorităţile române au obţinut aprobarea un deficit bugetar de 6,8%, dar cu condiţia adoptării unor măsuri de reducere semnificativă a cheltuielilor, respectiv tăierea salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% şi scăderea masivă a subvenţiilor.