Medic infecţionist: „Stafilococul auriu se găseşte peste tot. Problema e când îl găsim în organism”/ „Majoritatea bebeluşilor dobândesc bacteria la naştere”

Şeful secţiei de boli infecţioase de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, dr. Dragoş Ştefan Lazăr a precizat pentru MEDIAFAX, că prezenţa stafilococului pe piele sau la nivelul mucoaselor nu reprezintă o infecţie.

Potrivit aceleiaşi surse, infecţia cu stafilococ are loc doar în momentul în care, în mod accidental, bacteria ajunge în organism.

„Ce s-a întâmplat cu acei sugari probabil a fost o contaminare, dar practic, toţi având asta, gândiţi-vă că mamele sunt prima sursă. Asta nu e o infecţie. Faptul că-l avem pe piele nu e o infecţie, face parte din flora comensală, adică flora obişnuită - şi în mucoasele noastre şi pe piele, dar uneori, în mod accidental, se pot întâmpla şi infectări de genul acesta”, a mai spus medicul.

Medicul infecţionist informează că stafilococul auriu este un germen pe care foarte mulţi oameni îl au, el regăsindu-se pretutindeni, dar că acesta devine problematic doar în momentul în care se găseşte în interiorul organismului uman.

„Stafilococul auriu este un germen ubicuitar, adică se găseşte peste tot. Foarte mulţi oameni îl au pe piele şi într-un fel, el ne ajută, pentru că ne apără de alţi microbi. El este un microb pe care îl găsim peste tot. Problema e când îl găsim în interiorul organismului. Pe exterior, adică mucoase şi piele, e oarecum firesc să apară”, spune medicul.

În acelaşi context, medicul infecţionist a precizat că majoritatea bebeluşilor dobândesc această bacterie pe piele la naştere şi că o poartă toată viaţa fără niciun fel de risc. Situaţia se complică, potrivit aceleiaşi surse, doar în cazul în care copiii care au deficit de apărare.

„Bebeluşii, în momentul în care se nasc, marea lor majoritate o capătă pe piele, o poartă toată viaţa şi nu au niciun risc. Problema este, dacă e vorba de copiii care au un deficit de apărare mai serios, prematur, de exemplu, pătrunde microbul în căile respiratorii mai profund sau plăgi, răni”, informează medicul.

Dragoş Ştefan Lazăr: Simptomatologia este diversă

Simptomatologia în aceste cazuri este diversă, potrivit lui Dragoş Ştefan Lazăr, în funcţie de locul unde ajunge să pătrundă microbul. Conform aceleiaşi surse, printre cele mai grave afecţiuni produse de instalarea microbului în organism se numără pneumonia şi meningita.

„Simptomatologia - dacă microbul ajunge să provoace boală - depinde de unde pătrunde. Pot fi inclusiv pneumonii foarte grave date de acest microb, pot fi meningite dacă se dezvoltă un focar în apropiere de meninge. Dar stafilococul, în general, nu pătrunde foarte uşor în organismul uman”, a precizat Dragoş Ştefan Lazăr.

Acesta a mai subliniat şi că, în cazul în care microbul ajunge în mediul intern, cel mai mare risc la care organismul uman poate fi supus este dat de instalarea septicemiei. Potrivit aceleiaşi surse, situaţia este una extrem de rară.

„Poate să facă inclusiv septicemie. E o situaţie foarte rară, dar se poate întâmpla, adică să se răspândească prin tot organismul. Acest lucru nu se întâmplă întotdeauna şi la modul absolut. Vorbim de un microb pe care noi nu-l considerăm patogen, de obicei, ci îl considerăm patogen doar în situaţia în care a pătruns cumva în organism”, informează medicul.

În ceea ce priveşte măsurile de prevenţie, medicul recomandă respectarea măsurilor de precauţie universală, atât de către corpul medical, cât şi de către mame, cele din urmă fiind în contact cu copiii încă din momentul naşterii.

„În primul rând, sunt măsurile de precauţie universală, începând cu spălatul pe mâini, dar asta este valabil atât pentru personalul medical, cât mai ales pentru mame. Mamele sunt în contact intim cu copiii, din momentul naşterii şi flora pe care copiii o dobândesc, în primul rând, e de la mame. Mai ales dacă e vorba de naştere naturală, copilul în mod natural dobândeşte flora pe care o are mama, sunt primii microbi cu care se întâlneşte. Microbii aceştia ne populează intestinele şi ne populează pielea”, precizează medicul infecţionist.

În contextul tratamentului aplicat în aceste cazuri, medicul mai informează că stabilirea administrării unui anumit antibiotic este dificilă, stafilococul fiind prin natura sa o bacterie rezistentă la el.

„Se dă un tratament pe antibiotice, dar tratamente antibiotice ţintite, pentru că stafilococul este în mod natural un microb rezistent la multe antibiotice. Atunci trebuie făcută o antibiogramă şi văzut exact, la ce antibiotic este sensibil microbul, ca să primească un tratament ţintit(...)Există şi nişte antibiotice consacrate ca fiind antistafilococice, dar trebuie verificate şi acestea, pentru că din păcate, nu întotdeauna suntem sensibili la ele”, concluzionează medicul.

Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii au transmis, joi, că din informaţiile furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti (DSPMB), la Spitalul Grigore Alexandrescu au fost internaţi cinci copii născuţi la Maternitatea Giuleşti, sub suspiciunea unor infecţii stafilococice. Doi au fost externaţi, trei se află în continuare sub supraveghere. Un singur caz din cele rămase a fost confirmat până acum cu stafilococ MRSA.