Medicii de familie, obligaţi să asigure permanenţa în afara programului şi în zilele libere - proiect

Ministerul Sănătăţii a supus dezbaterii publice proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Prin modificarile propuse în proiectul de act normativ se urmăreşte participarea obligatorie a medicilor de familie la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale.

Dacă proiectul de act normativ va fi aprobat, medicii de familie vor fi obligaţi să acorde consultaţii în centrele de permanenţă, zilnic, între orele 15.00 şi 8.00 în intervalul luni-vineri şi nonstop în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, precum şi în zilele declarate libere de către Guvern.

Pentru serviciile acordate în cadrul centrelor de permanenţă, medicii de familie vor fi retribuiţi suplimentar, la nivelul unui salariu al medicului specialist în regim de gardă.

Proiectul de act normativ prevede şi sancţiuni pentru situaţiile în care medicii de familie nu încheie contract distinct cu casele de asigurări de sănătate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Astfel, în cazul în care medicii de familie nu respectă aceste obligaţii, casele de asigurări de sănătate cu care sunt în relaţie contractuală vor diminua lunar, cu 10 la sută, valoarea minim garantată a punctului per capita, respectiv venitul lunar al medicilor nou-veniţi într-o localitate.

Asistenţii medicali necesari pentru activitatea centrelor de permanenţă pot fi asiguraţi de medicii de familie asociaţi.

Asistenţii medicali vor fi plătiţi pentru orele suplimentare prestate în centrul de permanenţă de către medicul de familie.

În situaţia în care un medic de familie nu poate lucra, după programul de la cabinet, în centrul de permanenţă, acesta este obligat să găsească un înlocuitor şi să anunţe în scris schimbarea la direcţia de sănătate publică.

Centrul de permanenţă este deservit, după caz, de ambulanţele celei mai apropiate substaţii a serviciului judeţean de ambulanţă sau a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov, respectiv de serviciile de ambulanţă organizate de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie.

În cazul în care în centrul de permanenţă funcţionează şi sistem de cameră de gardă, medicul ar putea avea la dispoziţie, în limita posibilităţilor, o ambulanţă, cu sau fără şofer, pentru a putea merge la cazurile de urgenţă.

Activitatea în afară centrului de permanenţă este coordonată de dispeceratul medical al serviciului public de ambulanţă sau, după caz, de dispeceratul integrat de urgenţă.

În situaţia în care nu există spaţiu disponibil pentru organizarea unui centru de permanenţă independent, rezolvarea situaţiilor de urgenţă în afară programului de activitate poate fi asigurată, prin rotaţie, de către medicii de familie asociaţi în acest scop, la sediul fiecărui cabinet medical.

Medicii de familie trebuie să afişeze la cabinetele proprii toate informaţiile legate de centrul de permanenţă în care lucrează.

Ministerul Sănătăţii precizează, într-un comunicat de presă, că prin acest proiect urmăreşte creşterea accesului pacienţilor la servicii de asistenţă medicală primară indiferent de oră şi de zonă, reducerea numărului de solicitări la serviciile publice de ambulanţă, creşterea capacităţii de intervenţie a acestor servicii prin deplasările ambulanţelor la cazurile care sunt urgenţe reale, evitarea aglomerării structurilor de primiri urgenţe ale spitalelor, precum şi reducerea numărului de cazuri cu evoluţie nefavorabilă şi a deceselor a căror producere este favorizată prin neasigurarea în timp util a asistenţei medicale.

Potrivit MS, şi până în prezent exista prevederea conform căreia la nivel teritorial trebuiau organizate centre de permanenţă, dar prezenţa medicilor de familie nu era obligatorie, ceea ce ducea la realizarea unei slabe activităţi sau la blocarea acesteia.

Astfel, în anul 2009, dintr-un buget de 20.000.000 de lei alocat de către Ministerul Sănătăţii pentru funcţionarea centrelor de permanenţă s-au cheltuit doar 11.421.000 de lei. În 2010, dintr-un buget de 21.000.000 de lei alocat pentru funcţionarea acestor centre, au fost realizate plăţi în valoare de 13.181.000 de lei.

La nivel naţional funcţionează 83 de centre fixe de permanenţă, pentru care sunt încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum şi un centru mobil de permanenţă în judeţul Botoşani.

În Bucureşti şi în judeţele Alba, Arad, Bacău, Bistriţa, Buzău, Călăraşi, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sălaj, Suceava, Vaslui, Vrancea şi Ilfov nu există niciun centru de permanenţă în contract cu casele de asigurări de sănătate, a precizat Ministerul Sănătăţii.