Minune românească: cel mai mare proiect de infrastructură are doar câteva mici întârzieri

2021 a fost un an cheie pentru proiectul de infrastructură de la Brăila. Dacă autorităţile au reuşit să deblocheze situaţia drumurilor de legătură, constructorul a lucrat zi şi noapte (la propriu!), reuşind să se încadreze în graficele stabilite prin contract.

După preluarea mandatului (în decembrie 2020) ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, spunea că podul ar putea fi un mare muzeu deoarece proiectele privind drumurile de legătură erau în întârziere. Ulterior, la începutul anului 2021, ministrul a anunţat că s-a deblocat situaţia şi că drumurile care vor lega podul de reţeaua naţională de drumuri vor fi gata la timp.

„Vestea bună pe care o aşteptam pentru Podul de la Brăila: tocmai a fost emisă autorizaţia de construire pentru primii 7 km din drumurile de legătură. Urmează în curând şi pentru restul acestor drumuri, fără de care Podul nu ar putea fi dat în trafic la finalul anului viitor. În mod normal, construcţia drumurilor trebuia să înceapă simultan cu Podul, dar birocraţia (exproprieri, acorduri) nu a fost rezolvată la timp. Am făcut un pas mare astăzi pentru evitarea scenariului negativ în care, la sfârşitul anului 2022, Podul terminat ar rămâne muzeu”, a anunţat fostul ministru Cătălin Drulă.

Podul de la Brăila va lega regiunile istorice Moldova, Muntenia şi Dobrogea. Podul va fi conectat la reţeaua rutieră prin drumul Brăila-Jijila şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin. Drumul principal va avea o lungime de 19 km, iar drumul de legătură Smârdan-Măcin va avea peste 4 km.

Lucrări fără sincope

În paralel, pe şantier lucrările au continuat fără sincope. Mai multe operaţiuni spectaculoase au avut loc pe parcursul anului 2021. Constructorii au montat cablurile principale la o înălţime de aproximativ 200 de metri şi pe o distanţă de 2 kilometri în linie dreaptă. S-a lucrat în ture de zi şi de noapte, la mare înălţime, pentru finalizarea operaţiunii. De asemenea, în decembrie reprezentanţii constructorilor au anunţat începerea unei noi etape a lucrării: cu ajutorul unei macarale de mari dimensiuni au fost montate primele segmente de tablier metalic din cadrul structurii viaductului de acces.

Evoluţia lucrării a provocat optimism în rândul autorităţilor române. În frunte cu Sorin Grindeanu, noul ministru al Transporturilor, acestea au vorbit despre finalizarea înainte de termen a lucrării. Dunărea ar putea fi traversată pe podul de la Brăila înainte de finalul anului 2022, au promis autorităţile.

Proiectul de la Brăila este atipic pentru România în ceea ce priveşte dimensiunea şi ritmul de realizare a lucrării. Celelalte lucrări sunt în mare întârziere în ciuda promisiunilor politicienilor.

Singurele drumuri de viteză deschise până în 2021, până la mijlocul lunii decembrie, sunt lotul 2 Sebeş – Turda de 25 kilometri, cu întârziere de cinci ani şi segmentul de aproape cinci kilometri Târgu Mureş – Ungheni.

De aceea, optimismul autorităţilor este contrabalansat de pesimismul cetăţenilor.

„Nu te poţi dezvolta ca ţară, vorbesc doar de partea financiară, partea economică. Nu te poţi dezvolta ca ţară dacă tu nu poţi să-ţi muţi marfa dintr-un oraş în altul sau să o duci mai departe, peste graniţe sau să imporţi cât timp nu ai aceste drumuri făcute, aceste autostrăzi. Dacă noi ne plimbăm în continuare cu marfa la modul cu căruţa, la viteza pe care o are o căruţă pe un drum, la fel vom rămâne în urmă cu dezvoltarea. Viitorul va suna la fel de prost şi la fel de dezamăgitor dacă vom continua cu aceeaşi filosofie, cu aceiaşi oameni, cu aceeaşi lipsă de preocupare faţă de infrastructura rutieră din România”, susţine Alexandru Vîlvoi, de la asociaţia România fără Gropi.

În prezent, România are aproape 1.000 de kilometri de autostradă.