RAPORT: Banca Mondială - Integrarea romilor, o politică economică inteligentă pentru România

Integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pe care România ar putea să o adopte, având în vedere creşterea populaţiei rome apte de muncă pe fondul îmbătrânirii populaţiei generale şi cheltuielilor sporite cu pensiile şi asistenţa socială, arată un raport al Băncii Mondiale.

RAPORT: Banca Mondială - Integrarea romilor, o politică economică inteligentă pentru România (Imagine: Medifax Foto/AFP)

Estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

La Recensământul din 2011, aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3 la sută din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5 la sută din populaţia ţării.

Din totalul populaţiei rome din România, o pondere de aproape 40 la sută o au copiii de până la 14 ani - noua generaţie care va intra pe piaţa muncii. Din totalul întregii populaţii, acest segment reprezintă numai 15 la sută. O pondere mai mare, de 17 la sută, o are segmentul de 65 de ani şi peste, estimat să crească rapid în viitorul apropiat.

Astfel, în funcţie de numărul de romi estimat, între 6 şi 20 la sută din cei care intră în prezent pe piaţa muncii din România sunt romi. Mai mult, în timp ce populaţia aptă de muncă din România va scădea, conform statisticilor, cu 30 la sută până în 2050, populaţia romă aptă de muncă va creşte.

Pe de altă parte, rata de angajare şi nivelul veniturilor romilor sunt în prezent mult sub cele înregistrate la nivelul întregii populaţii. În 2011, 66 la sută din bărbaţii şi 53 la sută din femeile cu vârste între 15 şi 64 de ani - apţi de muncă - erau angajaţi, în timp ce numai 42 la sută din bărbaţii romi şi 19 la sută din femei din acelaşi segment de vârstă aveau slujbe, incluzând munca la negru. Totodată, date fiind ratele scăzute de angajare, dar şi faptul că romii sunt plătiţi foarte puţin, venitul bărbaţilor romi care muncesc este estimat la numai 20 la sută din venitul tuturor bărbaţilor din România, iar al femeilor rome, raportat la populaţia muncitoare feminină, este de 12 la sută.

Integrarea romilor nu se impune numai din punct de vedere moral, ci şi ca o politică economică benefică pentru România, se arată în raport.

Îmbătrânirea populaţiei va determina creşterea costurilor cu pensiile şi serviciile de sănătate în viitorul apropiat. Însă, asigurarea unor şanse egale pe piaţa muncii pentru romi ar putea conduce la creşterea mai rapidă a productivităţii, la sporirea colectării de taxe şi la scăderea cheltuielilor de asistenţă socială.

O estimare făcută de Banca Mondială în 2008 indică o creştere economică între 887 de milioane şi 2,9 miliarde de euro anual şi beneficii fiscale între 202 şi 675 milioane de euro pe an, prin aducerea veniturilor romilor la acelaşi nivel cu cele ale întregii populaţii.

Totodată, incluziunea romilor ar ajuta România să-şi atingă obiectivele europene pentru 2020, printre care scăderea populaţiei aflate la limita sărciei de la 22 la sută, în 2011, la 21 la sută, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, de la 64 la 70 la sută şi creşterea ponderii românilor între 30 şi 34 de ani cu studii superioare, de la 22 la 27 la sută.

În prezent, 84 la sută din populaţia romă se află la limita sărăciei, iar 90 la sută au o situaţie materială precară, spre deosebire de 22 şi respectiv 32 la sută din populaţia generală. În aceleaşi comunităţi cu romii sau în unele învecinate, românii non-romi sunt 31 la sută la limita sărăciei şi 54 la sută cu o stare materială precară. Rata de ocupare a foreţi de muncă în rândul romilor este de 30 la sută, faţă de 44 la sută în cazul vecinilor lor non-romi, iar ponderea romilor între 30 şi 34 de ani cu studii superioare este de 0,4 la sută, în timp ce la vecinii non-romi ponderea este de 7 la sută.

Totuşi, 74 la sută dintre bărbaţii romi şi 76 la sută dintre femei spun că ar prefera un loc de muncă stabil, dar prost plătit, faţă de a avea venituri mai mari, dar nesigure şi fără regularitate. Totodată, aproximativ 73 la sută din părinţii romi vor ca copiii lor să termine măcar liceul.

În jur de 28 la sută dintre romii cu vârste între 15 şi 19 ani sunt căsătoriţi, ceea ce se întâmplă cu numai 2 la sută din populaţia ţării. Vârsta medie la care femeile rome îşi doresc să aibă primul copil este de 21 de ani, faţă de 26 de ani, la femeile non-rome, însă, potrivit unui sondaj făcut în toată Europa, ponderea femeilor rome de 14 - 16 ani care au născut era de trei ori mai mare decât a femeilor non-rome.

Într-o gospodărie de romi, venitul mediu lunar este de 101 euro, faţă de 218 euro într-o gospodărie a unor non-romi din aceeaşi comunitate.

Nouă din 10 romi au o stare materială precară, aproximativ 40 la sută dintre copiii romi sunt malnutriţi şi numai 37 la sută dintre cei cu vârste între 3 şi 6 ani merg la grădiniţă. La 16 ani, numai 29 la sută din băieţii romi şi 18 la sută din fete mai sunt la şcoală. Un sfert dintre romi nu ştiu să scrie şi nici să citească.

Dacă un copil provine dintr-un cartier în care majoritatea copiilor sunt romi, există o probabilitate de la 31 la 60 la sută ca el să studieze într-o şcoală sau o clasă specială de romi. Aproximativ o treime din romii care caută de lucru sunt discriminaţi.

La vârsta de 55 de ani, romii au o şansă de 54 la sută să sufere de o boală cronică sau să aibă o problemă de sănătate. În medie, speranţa lor de viaţă este cu şase ani mai mică decât a non-romilor.

Raportul Băncii Mondiale se bazează pe date din Studiul Regional privind Situatia Romilor (SRR) realizat în 2011 de ONU, prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Acest raport este un rezumat al unui studiu mai detaliat intitulat "Diagnosticare şi Recomandări privind Politicile de Incluziune a Romilor în România" ("Diagnostics and Policy Advice for Roma Inclusion in Romania"), ce va fi pus la dispoziţia factorilor interesaţi, în vederea planificării pentru perioada de programare a fondurilor UE 2014 - 2020, adoptării unei noi Strategii Naţionale de Incluziune a Romilor, a unor strategii specifice de sector, a noii legislaţii în domeniu, precum şi pentru a decide în privinţa alocărilor bugetare ministeriale şi judeţene, pentru a ajuta Romania să-şi atingă obiectivele europene pentru 2020 privind incluziunea socială.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ROMI ,
INTEGRARE ,
RAPORT
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Descoperire şocantă la un sediu BMW din Munchen