Raport SUA: Retrocedările religioase sunt amânate în România, există accente antisemite, discriminare

"Restricţii ale instituţiilor guvernamentale şi lipsa de acţiuni afectează o gamă largă de activităţi ale unor grupuri religioase minoritare din România, inclusiv prin blocarea retrocedării proprietăţilor confiscate", subliniază raportul Departamentului de Stat pe anul 2014 privind "Libertatea religioasă".

"Constituţia României garantează libertatea de exprimare a credinţelor religioase. Constituţia prevede că toate religiile sunt independente de stat şi au libertatea de a se organiza conform statutelor proprii", notează raportul.

"Oficiali din cadrul Ambasadei SUA au continuat să exprime preocupări privind ritmul lent al retrocedării proprietăţilor religioase, aparţinând în special Bisericii Greco-Catolice şi bisericilor istorice maghiare. Reprezentanţi ai Ambasadei şi oficiali guvernamentali americani au continuat să discute cu funcţionari guvernamentali români despre importanţa recunoaşterii oficiale a amplorii Holocaustului, despre îmbunătăţirea educaţiei despre Holocaust şi despre implementarea completă a recomandărilor formulate în 2004 de Comisia Wiesel", subliniază Departamentul de Stat american.

Raportul menţionează o serie de probleme semnalate, precum tergiversarea restiturii proprietăţilor greco-catolice, restricţionarea accesului unor grupuri nonortodoxe la spaţii din cimitire, presupusa hărţuire a unor copii greco-catolici la ore de religie sau refuzul aplicării deciziei privind demolarea turnului construit lângă Catedrala româno-catolică din Bucureşti.

"Pe 7 septembrie 2014, premierul Victor Ponta a declarat, potrivit presei, la o emisiune televizată, că efectele celor zece ani de mandat ai preşedintelui Traian Băsescu au fost «similare cu cele ale regimului nazist din Germania»", menţionează raportul, notând că politicieni locali şi străini, reprezentanţi ai organizaţiilor civice, diplomaţi, Federaţia Comunităţilor Evreieşti şi Institutul Wiesel au criticat declaraţiile lui Victor Ponta.

Raportul menţionează o serie de incidente cu caracter antisemit, inclusiv acte de profanare la sinagogi, afirmaţii antisemite, atitudini negaţioniste şi ceremonii de comemorare a unor politicieni legionari, notând că autorităţile române au declanşat investigaţii în aceste cazuri. Institutul Wiesel continuă să educe publicul general despre Holocaust, iar mulţi politicieni români condamnă public atitudinile antisemite şi negaţioniste, subliniază Departamentul de Stat, criticând poziţii antisemite exprimate în emisiuni televizate şi în medii online.