Stresul ar putea provoca declanşarea cancerului

• Ştiinţă-Sănătate

  • IMAGINI INCREDIBILE: Efectele create de vaporii de aer din jurul aeronavelor surprinse în imagini spectaculoase - FOTO 19:30
  • ”A fost dureros, însă acum mă simt bine. Acum, nimeni nu mai poate râde de noi”. O dereglare hormonală le-a transformat viaţa într-un coşmar - VIDEO 09:52
  • Un test de memorie pentru depistarea maladiei Alzheimer în stadii incipiente, conceput de savanţi 08:24
  • ZIUA CÂND A MURIT IISUS: Data exactă a CRUCIFICĂRII Mântuitorului, stabilită pe baza activităţii seismice 13:54
  • Muzeul Antipa are un nou site 12:13

Oamenii de ştiinţă consideră că poate fi vorba atât de stresul emoţional, cât şi de stresul de natură fizică sau de cel care apare în corp atunci când organismul luptă cu o infecţie.

Cercetătorii bănuiau de mult timp că stresul este implicat în dezvoltarea cancerului, însă nu aveau nicio dovadă de ordin biologic.

Studiile desfăşurate în Statele Unite ale Americii şi China au relevat faptul că genele mutante, despre care se ştie că declanşează cancerul, pot fi activate de către stres.

Stresul declanşează inflamaţii care, în anumite cazuri, determină anumite celule să se transforme în celule canceroase.

Oamenii de ştiinţă şi-au concentrat eforturile asupra a două gene mutante despre care se ştie că sunt implicate în declanşarea cancerului la oameni. Una dintre ele, numită RAS, este implicată în aproximativ 30% din totalul cazurilor de cancer. Cealaltă genă, una tumorală represivă, permite dezvoltarea cancerului atunci când structura ei prezintă anumite defecte. Niciuna dintre cele două gene nu poate să declanşeze cancerul de una singură.

Studiul a fost efectuat pe exemplare de musculiţe de oţet care prezentau ambele mutaţii genetice. Cercetătorii au descoperit că o celulă care prezenta o mutaţie a genei RAS poate să se dezvolte în tumoare malignă dacă are în apropierea ei o altă celulă care prezintă o mutaţie a genei tumorale represive.

Stresul a fost factorul care a făcut legătura dintre cele două celule, făcând ca anumite proteine, denumite citokine, să circule între ele.

Studiul a fost coordonat de profesorul Tian Xu, de la Yale University School of Medicine, din statul american Connecticut.