Trei dintre cei mai tineri limacşi de mare crescuţi în laborator, precum şi un exemplar sălbatic, s-au „autotomizat la nivelul gâtului”, lăsând în urmă corpul în care se aflau inima, rinichii, intestinul şi majoritatea organelor reproductive.
„Am fost surprinşi să vedem capul mişcându-se chiar după autotomie”, spune Sayaka Mitoh, de la Universitatea Naţională pentru Femei din Nara.
După separarea de cap, trupul nu a mai supravieţuit prea mult timp (perioada de descompunere variază de la câteva zile până la câteva luni). Totuşi, capetele au început să se hrănească cu alge, iar rana s-a vindecat în decurs de o zi.
Oamenii de ştiinţă cred că limacşii ar fi putut recurge la acest „truc” pentru a se elibera de un aşa-numit parazit, resimţit de organism. De asemenea, ar putea avea legătură şi cu nutriţia, întrucât această specie de melci are un sistem digestiv rudimentar. Astfel, limacşii decapitaţi obţin energie prin consumul de alge, în celulele cărora se activează procesul de fotosinteză.
„Îi numesc melci alimentaţi cu energie solară”, spune prof. Maria Byrne, biolog marin de la Universitatea din Sydney, care nu a fost implicată în cercetare. Aceasta explică procesul pe baza celulelor stem, prezente la toate nevertebratele. „Este un mecanism comun, care nu se regăseşte la animalele superioare”.
Printre animalele care îşi pot regenera părţi ale corpului se numără salamandrele, dar şi unele specii de peşti.