Prima pagină » Economic » Dezvăluirile lui Mugur Isărescu despre „criza leului”: S-a creat o celulă de criză. România a traversat una dintre cele mai dificile perioade

Dezvăluirile lui Mugur Isărescu despre „criza leului”: S-a creat o celulă de criză. România a traversat una dintre cele mai dificile perioade

Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, a spus astăzi în prima conferinţă după alegeri că România a traversat una dintre cele mai dificile perioade după turul 1 al alegerilor prezidenţiale din acest an.
Dezvăluirile lui Mugur Isărescu despre
Departamantul Economic
20 mai 2025, 12:28, Economic

Șeful BNR a declarat că în zile de după turul unu, incertitudinea a dus la una dintre cele mai grele perioade. Mugur Isărescu a precizat că la nivelul BNR „s-a creat o celulă de criză alături de Ministrul de Finanţe”

„Nu numai că am intervenit pentru pe piata valutara pentru stabilitatea cursului în aceste zile, dar s-a creat şi o problemă de lichiditate pe piaţă pe care a trebuit să o rezolvam. Am avut o celulă de criză aici la BNR la care a participat şi ministrul Finanţelor. Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat. Noi nu am pierdut rezerva, cum se spune, ci am trecut de la rezervă în euro la rezervă în lei. S-a limitat deprecierea cursului. Au fost capitaluri speculative care au acţionat. Am asigurat lichiditatea necesară pentru plăţi bugetare şi pentru plata pensiilor”, a spus Mugur Isarescu.

Ce a mai declarat guvernatorul BNR potrivit ZF

  • În luna mai am avut o presiune puternică pe piaţa valutară, ieşiri mari de capital, aş spune istoric, unele din cele mai mari. Nu au fost determinate de un singur element, a fost o avalanşă de factori negativi. A început datorită tensiunilor şi discursul public deseori agresiv din campania electorală. Apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după a urmat demisia guvernului şi mai ales semnalul de alarmă după ce ministerul de Finanţe nu a reuşit luni după alegeri să absoarbă bani din piaţă şi a şi anunţat acest lucru.
  • Am asistat la ieşiri masive de capital. Problema masivă nu au fost intervenţiile. BNR a intervenit şi în ziua de după alegeri cu sume mari, chiar foarte mari. Cei care au citit platformele de tranzacţionare au văzut că o parte din intervenţiile noastre sunt făcute indirect. Ne aşteptam la diverse mişcări de capital. Orice intervenţie scoate lichiditate in piaţă.
  • Nu numai că am intervenit. S-au creat probleme legate de lichiditatea din piaţă. Nu se poate apăra şi cursul şi introduce şi lichiditate în piaţă. În aceste condiţii, cursul sub 5 lei este imposibil de apărat, nu datorită pierderii rezervei valutare, că nu pierdem rezervă, ci schimbăm o parte din rezervă cu lei – vindem valută şi cumpărăm lei din piaţă.
  • Capitalul pleaca imediat ce aude de naţionalizări şi de confiscări.
  • S-a creat o celulă de criză alături de ministrul de Finanţe. S-a limitat deprecierea cursului. S-a asigurat şi lichiditatea în piaţă pentru a se face plăţile bugetare, inclusiv plăţile de pensii. Cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că era mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul 2 şi mai ales între timp să fie dificultăţi şi cu onorarea unor plăţi.
  • De ce cursul a fost relativ stabil? A fost stabil din 2021, dar în acelaşi timp rezervele au crescut la aproape 30 mld. euro, aproape că s-au dublat. Cum putea să fie cursul stabil şi artificial dacă noi am asigurat şi finanţarea unui deficit de cont curent? Cursul a fost curs de piaţă, singurul lucru pe care l-a făcut BNR a fost să evităm aprecierea cursului. Dacă vânzările din intrările de capital le-am fi dus imediat în piaţă, ca şi în 2008, cursul s-ar fi apreciat. Alte ţări au o flotare mai liberă a cursului, noi avem o flotare controlată.
  • Când ai asemenea deficit bugetar, dacă sunt finanţate generos intrările de capital, ai şi o vulnerabilitate. Avem o problemă de finanţare. Dacă se răzgândesc mişcările de capital, rămânem cu deficite mai greu de finanţat şi cam aceasta a fost situaţia României în ultimul an. Problema principală acum este finanţarea deficitului bugetar. Nu va fi uşor în perioada următoare.
  • Pe măsură ce am sprijinit cursul din martie, lichiditatea s-a dus în jos.
  • După primul tur al alegerilor prezidenţiale era perioada de formare a rezervelor minime obligatorii, ceea ce a respins lichiditatea.
  • Creşterea dobânzilor de la 5,5% la 7,5% era inevitabilă. Dacă lichiditatea se schimbă, dacă percepţia României se schimbă, se îmbunătăţeşte şi încep să vină din nou capitalurile care au ieşit, dobânzile vor veni uşor în jos, după care vom discuta şi ratele de politică monetară.
  • Ce a creat valul de nemulţumire din această perioadă este datoria clasei politice să analizeze cu atenţie. Nu a fost inflaţie mai mare, nu a fost depreciere mai mare de curs.