Schengen se destramă sub ochii noștri: ce au decis Polonia și Germania

Începând de luni, Polonia inspectează călătorii care sosesc pe cale terestră din țările vecine Lituania și Germania. Este un pas îngrijorător înapoi în ceea ce privește unul dintre marile succese ale procesului de integrare europeană: Acordul Schengen, notează El Pais.

Guvernul de la Varșovia cedează astfel presiunii extremei drepte, care a ajuns să organizeze înspăimântătoare „patrule” în zonele de frontieră și care, urmând linia altor formațiuni ultranaționaliste de pe continent, echivalează imigrația cu criminalitatea. Din păcate, Polonia avea deja un precedent chiar de cealaltă parte a frontierei: Germania însăși a instituit controale de acest tip în septembrie anul trecut, măsură adoptată în plin avânt al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în sondaje.

Acum 40 de ani, în iunie 1985, a fost semnat Acordul Schengen, fundamental prin ambiția, popularitatea și eficiența sa. Acoperind o suprafață de 4,6 milioane de kilometri pătrați, în care trăiesc peste 450 de milioane de persoane, acordul a facilitat contactele, turismul și comerțul între cele 29 de țări asociate — dintre care 25 fac parte din UE — și a reprezentat o adevărată revoluție în anumite regiuni de graniță, unde a eliminat bariere care despărțeau sate și vieți în două.

Veto-ul Austriei a obligat România la o tranziție rușinoasă

Totuși, de mai bine de un deceniu, statele membre ale acordului au reintrodus treptat controale care subminează spiritul tratatului. Ceea ce fusese convenit în 2012 de miniștrii de interne din zona Schengen drept un răspuns de urgență la exodul provocat de războaiele civile din Siria și Libia a început să fie aplicat tot mai des ca reacție la atentate teroriste sau la orice semn de criză migratorie. La acest fapt se adaugă reticența tot mai mare a țărilor deja membre Schengen de a primi noi membri, de teama unor fluxuri migratorii mai mari.

De exemplu, când la începutul acestui an România și Bulgaria au fost acceptate ca membri cu drepturi depline ai Schengen, acest lucru s-a întâmplat la 20 de ani de la semnarea aderării lor la UE, în mare parte din cauza veto-ului Austriei, care le-a obligat să treacă printr-o „fază de tranziție” rușinoasă. Cu toate acestea, românii și bulgarii care au trecut granițele în ianuarie au arătat că sunt mândri să se simtă europeni cu drepturi depline.

Acordul Schengen, menit să faciliteze tranzitarea

O dovadă că Schengen continuă să fie o aspirație pentru statele membre, dincolo de libera circulație a cetățenilor, este efortul depus de Cipru — singura țară din UE care, alături de Republica Irlanda, nu face încă parte din spațiul Schengen — de a se integra cât mai curând în zona de liberă circulație.

Este evident că țările Uniunii Europene au dreptul de a reglementa cine intră și cine tranzitează teritoriul lor. Însă mecanismele prevăzute de Acordul Schengen sunt menite să faciliteze, nu să îngreuneze această sarcină. Cooperarea între autoritățile de poliție, mandatele europene de arestare, politica comună de vize și multe altele sunt proceduri care fac UE mai sigură, nu invers.

Cel mai îngrijorător aspect al situației actuale este că aceste controale sunt instituite nu ca răspuns la amenințări reale, ci ca măsură populistă menită să transmită unui potențial electorat mesajul unei atitudini ferme în ceea ce privește ordinea publică. Este o greșeală, deoarece guvernele care urmează această cale nu fac decât să legitimeze o extremă dreaptă care asociază libera circulație cu criminalitatea și care atacă în mod grav conceptul de integrare europeană în fața cetățenilor.