Cel mai mare baraj hidroelectric din lume, construit de China, poate fi un un dezastru pentru India și Bangladesh

În Tibet, a început construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume, un mega-proiect de 167 de miliarde de dolari, mai costisitor decât Stația Spațială Internațională, care urmează să depășească Barajul celor Trei Defileuri, deja cea mai mare sursă unică de energie verde din lume. Noul baraj va genera până la 70 GW de energie verde, iar finalizarea sa este estimată la un deceniu, potrivit Bloomberg.

Proiectul gigant, lansat oficial vineri chiar de premierul chinez Li Qiang, constă în cinci baraje în cascadă pe râul Yarlung Tsangpo, unul dintre numeroasele râuri mari alimentate de ghețarii Tibetului, al cărui debit asigură apă potabilă, irigații și energie hidroelectrică pentru mai mult de 1,3 miliarde de oameni din zece țări.

Pericol pentru sute de milioane de oameni care trăiesc în aval

Reprezentanții indieni avertizează că acest „baraj monstruos” poate avea consecințe catastrofale pentru regiunile din aval.

China a început în Tibet construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume

Tapir Gao, membru al partidului guvernamental indian Bharatiya Janata Party, a declarat:

„Acest baraj ar însemna un dezastru pentru nord-estul Indiei și Bangladesh”, iar Ministerul Afacerilor Externe al Indiei solicită „transparență și consultare cu țările din aval”, subliniind riscurile pentru milioane de oameni dependenți de râul Brahmaputra.

Râul Brahmaputra din India și Bangladesh este alimentat chiar de râul Yarlung Tsangpo din Tibet, pe care China construiește barajele.

Acestea ar putea restricționa debitul râului, vital pentru irigații, apă potabilă și energia hidroelectrică în aceste zone dens populate.

Reducerea fluxului de apă va provoca secete severe, scăderea producției agricole și deteriorarea ecosistemelor fragile, afectând milioane de oameni.

Mai mult, există temeri că Beijingul ar putea folosi controlul asupra apei ca o pârghie politică în disputa regională, amplificând astfel tensiunile deja existente.

Apa, noua armă geopolitică

Pentru că apa a devenit un atu strategic și o sursă de tensiune în Asia de Sud, unde râurile traversează granițe multiple.

Recent, India a întrerupt un tratat privitor la apă cu Pakistanul, vechi de 65 de ani, și se pregătește pentru încheierea tratatului cu Bangladesh privind Gangele.

Pe fondul tensiunilor istorice dintre China și India, guvernul indian reacționează prin accelerarea propriului proiect hidroelectric Upper Siang în regiunea de graniță Arunachal Pradesh, care ar putea genera 11.500 megawați: „China a început deja construcția barajului și nu putem sta degeaba. Trebuie să acționăm”, a explicat Ojing Tasing, ministrul transporturilor în guvernul statului Arunachal Pradesh.

Proiectul chinez, deși promite o producție imensă de energie verde și reducerea emisiilor cu 300 de milioane de tone anual, ridică mari semne de întrebare ecologice și geopolitice.

Ecologiștii avertizează asupra impactului asupra biodiversității și asupra comunităților locale din Tibet, iar experții sunt îngrijorați de riscul seismologic în această zonă montană.

Barajul chinez ar putea schimba echilibrul apelor transfrontaliere din Asia de Sud, adăugând un nou strat de complexitate în relațiile deja tensionate dintre Beijing și New Delhi.