Estonia nu acceptă cotele de refugiați stabilite de UE

Estonia nu va accepta refugiați conform cotelor stabilite de Uniunea Europeană, a declarat luni ministrul de Interne Igor Taro. În schimb, guvernul de la Tallinn ar urma să contribuie cu sprijin financiar și cu trimiterea de experți în gestionarea fluxurilor de refugiați din statele sudului Europei.

„Este o oportunitate pentru oamenii noștri de a dobândi experiențe noi și de a se testa într-o criză atât de complexă și de amploare, unde putem ajuta țările aflate sub presiunea migraționistă mult mai eficient decât prin aducerea a 79 de persoane în Estonia”, a explicat oficialul estonian, citat de Radiodifuziunea publică.

Guvernul din Estonia preferă să sprijine financiar țările care primesc migranți 

Potrivit datelor ministerului de interne, Estonia găzduiește deja zeci de mii de refugiați din Ucraina, iar efortul de integrare a acestora reprezintă o mare responsabilitate: „În temeiul directivei UE privind protecția temporară, Estonia a oferit protecție „pentru aproximativ 34.000 de cetățeni ucraineni, iar alți circa 8.000 au primit protecție internațională”.

„Din perspectiva Ministerului de Interne, cea mai rațională modalitate de a face față presiunii migraționiste este să abordăm cauzele profunde ale migrației chiar în regiunile de criză”, consideră ministrul estonian, explicând că țara sa „deja contribuie mai mult decât multe alte state europene” în gestionarea refugiaților.

Rusia a încălcat frontiera maritimă cu Estonia. „Un incident grav și inacceptabil”, spun oficialii de la Tallin

Războiul din Ucraina, ziua 1.247. Rusia folosește copii pentru a proiecta și testa dronele sale militare / Zelenski propune un nou proiect de lege care asigură „independența” structurilor anticorupție

Cotele UE de relocare a refugiaților reprezintă un mecanism prin care statele membre își împart responsabilitatea de a găzdui solicitanți de azil. Fiecărei țări i se alocă un număr de persoane pe baza populației, economiei și capacității de integrare, astfel încât povara să nu cadă doar pe țările de graniță precum Grecia, Italia sau Spania.